Bisericile turdene şi-au creat după invazia tătară (mongolă) din 1241 fortificaţii de jur-împrejur. Cea mai importantă fortificaţie s-a construit în jurul actualei Biserici Reformat-Calvine din Turda-Veche. În secolele XV-XVI actuala Biserică Reformată-Calvină era deja împrejmuită cu un zid gros de apărare, având patru bastioane de colţ (vezi planul anexat).
Pe vremea principelui Sigismund Báthory (1581-1597 si 1599-1602), bastionul de nord-vest a fost demolat, spre a permite reconstrucţia şi extinderea Palatului Princiar învecinat Bisericii (azi Muzeul de Istorie).
Biserica, zidul înconjurător si bastioanele, au avut de suferit în timpul luptelor lui Gheorghe Basta (1600-1601), precum şi în urma conflictelor armate dintre Curuţi si Lobonţi din anii următori. Zidul şi bastioanele au fost refăcute treptat de către principii Gabriel Báthory (1608-1613), Gabriel Bethlen (1613-1630) si Gheorghe Rákóczi I (1630-1648). Mai târziu, zidul şi bastioanele şi-au pierdut utilitatea militară, ruinându-se şi cedând locul unor construcţii civile.
Se mai păstrează în prezent un fragment de zid în lungime de 25 m la aproximativ 40 m sud de biserică, paralel cu strada Mircea cel Bătrân, între biserică si curţile caselor învecinate (nr. 2-4), având un bastion trapezoidal de colţ (vezi poza anexată). Pe partea externă a acestui zid se mai păstrează inscripţia 1608, anul refacerii acestei porţiuni de zid (pe vremea principelui Gabriel Báthory, 1608-1613). De asemenea, există urme de zid in curţile unor case din Piaţa Republicii, nu departe de strada Mircea cel Bătrân (greu accesibile).
Ruinele acestei fortificaţii medievale sunt înscrise pe lista Monumentelor Istorice ale judeţului Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Cultelor din România în anul 2004 (cod oficial LMI 2004 CJ-II-m-B-07795).
