Rostopasca

Rostopasca (nume ştiinţific Chelidonium majus L.), cunoscută şi sub denumirea populară de iarbă de negi sau negelariţă, este o plantă erbacee uşor de recunoscut după latexul de culoare galbenă care în contact cu aerul se brunifică. Frunzele sunt simple, alterne, nestipelate. Florile sunt actinomorfe (cu simetrie radială), bisexuate, de culoare galbenă, grupate în umbele simple. Înfloreşte din aprilie până în septembrie. Fructul este o capsulă. Rostopasca este comună în locuri umbroase, ruderale (în jurul aşezărilor omeneşti), în tufărişuri, până în regiunea montană. Planta este bogată în alcaloizi. Chelidonina şi homochelidonina au acţiune sedativă şi narcotică asupra centrilor nervoşi superiori, relaxează musculatura netedă a vaselor mari şi au acţiune uşor stimulatoare asupra respiraţiei. Sanguinarina are acţiune excitantă asupra centrilor medulari. Cheleritrina are proprietatea de a coborî presiunea arterială şi stimulează peristaltismul intestinal şi contracţiile uterine. Chelidonina diminuează tonusul musculaturii netede intestinale, uterine şi a altor organe, avînd în această direcţie acţiune antispastică de tipul papaverinei, prezentând totodată avantajul unei toxicităţi mai reduse. Extractele apoase sau slab hidroalcoolice din plantă au şi acţiune coleretic-colagogă (înlesneşte secreţia bilei), fapt cunoscut în medicina populară încă din timpuri străvechi, fiind utilizate în afecţiunile hepato-biliare, colecistopatii şi în ciroza hepatică iniţială. Pe lângă acţiunile majore, extractele totale din această plantă au remarcabile efecte antibiotice pe un mare număr de germeni patogeni. Cercetările mai recente au dovedit că sanguinarina din rostopască are efecte antitumorale.