Revoluţia Maghiară din 1848 a fost un eveniment determinant al istoriei Ungariei din epoca modernă, considerată ca unul din fundamentele identităţii naţionale a poporului maghiar. Prin reformele sociale adoptate, a fost punctul de pornire al transformărilor burghezo-democratice din societatea maghiară; prin luptele sale de autoapărare a devenit parte a mitologiei naţionale. Revoluţia Maghiară de la 1848 a fost parte organică a valului revoluţionar din acel an, având legătură cu alte revoluţii din Imperiul Austriac, fiind singura dintre acestea care a evoluat spre direcţia opoziţiei militare de succes. Importanţa puterii revoluţionare e demonstrată şi prin faptul că ea nu a putut fi înăbuşită decât prin intervenţia militară a Rusiei. Practic, evenimentele revoluţionare şi războiul de autoapărare din anii 1848-49 reprezintă unul din cele mai importante conflicte militare din istoria maghiară.
Mulţi din liderii şi participanţii săi, incluzându-i pe Lajos Kossuth, István Széchenyi, Sándor Petőfi, József Bem, fac parte din cele mai respectate personalităţi din Istoria Ungariei, şi aniversarea izbucnirii revoluţiei, 15 martie, este una din cele trei sărbători naţionale maghiare.
