Rama

Sursa

Râma este un nume comun pentru cele mai multe dintre componentele familiei Oligochaeta (care este fie o clasă, fie sub-clasă în funcţie de autor) şi în Annelida. În sistemele de clasificare clasice sunt plasate în ordinul Opisthopora. Trăieşte în sol şi are corpul inelat (fiecare inel constituie una din inimile organismului) de până la 25 cm. La capătul anterior are orificiul bucal, iar la capătul posterior, orificiul anal. La exterior are pielea umedă cu mucus care are rol în respiraţie şi de simţ. Sistemul digestiv: orificiul bucal, faringe, esofag, stomac, intestin, orificiul anal
Sistemul circulator: prin vase închise
Locomoţia: târâre cu muşchi şi chetei
Hrănirea: cu resturi organice din sol
Înmulţirea: indivizii posedă atât organe de reproducere feminine cât şi masculine, deci indivizii sunt hermafrodiţi. Celulele reproducătoare ajung însă la maturitate în perioade diferite astfel că nu poate avea loc autofecundrea.
Ciclu de dezvoltare: ou-cocon-sol-râmă
Utilitatea râmelor
Râmele favorizează formarea şi stabilizarea structurii glomerulare a solului, aerisirea şi circulaţia mai bună a apei în sol. În cursul hrănirii râmele degradează, amestecă şi combină substanţele humice cu componentele anorganice din sol şi contribuie astfel la mărirea capacităţii de adsorbţie a solului, atât de importantă pentru plantele superioare, prin creşterea aşa numitelor complexe argilo-humice. Râmele sunt o componentă importantă a lanţurilor trofice din sol. Animalele moarte îmbogăţesc solul cu compuşi valoroşi mai ales cu proteine bogate în azot. Prin această activitate ele favorizează activitatea biologică şi deci fertilitatea solului.[1]