Confederaţia Elveţiană sau Elveţia (latină: Confoederatio Helvetica) este un mic stat federal în Europa Centrală, fără ieşire la mare. Are graniţă cu Germania, Franţa, Italia, Austria şi Liechtenstein. Ţara are o lungă tradiţie în neutralitatea politică şi militară, motiv Istoric
Istorie
În anul 1291, reprezentanţii cantoanelor Uri, Schwyz şi Unterwald[1] au semnat Scrisoarea de Alianţă, care le-a unit în lupta contra autoritatii sporite a Austriei, deţinǎtoarea din acea perioadă a tronului german imperial al Sfântului Imperiu Roman. În bătălia de la Morgarten din 1315, elveţienii au înfrânt forţele habsburgilor, asigurându-şi cvasi-independenţa faţă de aceştia.
În Tratatul de la Westfalia din 1648, ţările europene au recunoscut independenţa Elveţiei faţă de Sfântul Imperiu Roman şi neutralitatea ei. În 1798, forţele revoluţiei franceze au cucerit Elveţia. Congresul de la Viena din 1815 a restabilit independenţa elveţiană, iar puterile europene au acceptat să recunoască neutralitatea elveţiană definitivǎ.
Elveţia a adoptat o constituţie federală în 1848, revizuită profund în 1874, care a stabilit responsabilitatea federală în afacerile interne, apărare şi comerţ. De atunci se continuă cea mai bună politică economică şi socială care a caracterizat Elveţia de-a lungul timpului.
Elveţienii sunt cunoscuţi pentru neutralitatea lor istorică şi pentru că nu au participat militar în nici un război mondial. În 2002 Elveţia a devenit membru cu drepturi depline al Organizatiei Naţiunilor Unite (ONU). Însă, deşi situată în mijlocul Europei, nu este membră a Uniunii Europene (UE).pentru care este sediul multor organizaţii internaţionale.
Geografie
Peisajul elveţian caracteristic este legat de un lanţ muntos înalt situat în zona central-sudică a ţării. Între vârfurile înalte ale Alpilor Elveţieni, Vârful Dufour, care atinge 4.634 metri peste nivelul mării, este cel mai înalt. Pe muntele Dufour se găsesc numeroase văi, inclusiv câteva glaciare. De aici izvorăsc câteva dintre fluviile principale ale Europei, precum Rin, Rhon, Inn, Aare sau Ticino, care se leagă de câteva lacuri alpine precum Lacul Geneva (franceză: Lac Leman), Lacul Zürich (germană: Zürcher See), Lacul Neuchâtel şi Lacul Constanţa (germană: Bodensee). Singurul parc naţional al Elveţiei este „Parcul Naţional Elveţian” care a fost creat în 1914 în partea de sud-est a ţării. Acesta conţine păduri de conifere, păşuni montane şi un peisaj montan aspru foarte impresionant. Partea de nord a Elveţiei, cea mai populată, este mai deschisă, are însă mulţi munţi de înălţime medie. Clima elveţiană este temperată, dar poate varia mult, în funcţie de regiune, de la clima aspră pe culmile muntoase până la clima plăcută, mediteraneană, în partea de sud.
