Discovery readuce în discuţie unul dintre cele mai stranii cazuri din istoria medicinei veterinare: "isteţul Hans", un cal care atrăgea mii de curioşi din Germania şi întreaga Europă, în urmă cu mai bine de un secol. Hans a devenit cunoscut datorită abilităţilor sale extraordinare: el putea să numere, să indice ora, să citească şi să scrie, conform stăpânului său, William von Osten.
Pentru că nu putea să vorbească (asta ar fi fost deja prea mult, notează Discovery), Hans comunica folosindu-şi copitele. Spre exemplu, dacă era întrebat cât fac cinci plus doi, calul bătea de şapte ori cu copita în pământ.
În 1904, mai mulţi medici au examinat calul şi nu au descoperit niciun semn că ar fi vorba despre o farsă sau un truc, scrie Discovery. Totuşi, ei au realizat că Hans nu reacţionează niciodată la întrebări la care stăpânul său nu ştie răspunsul. Astfel, au ajuns la concluzia că trebuie să existe o legătură între cei doi.
Printr-o observaţie amănunţită, cercetătorii au ajuns la concluzia că Hans răspundea la semnalele oferite de stăpânul lui. Spre exemplu, când era întrebat cât fac doi plus trei, calul începea să bată din copită. În momentul în care Hans ajungea la a cincea bătaie, von Osten se apleca uşor în faţă sau îşi schimba uşor expresia facială, iar calul reacţiona şi se oprea.
Datorită faptului că era recompensat pentru fiecare răspuns corect, Hans devenea din ce în ce mai atent la stăpânul său, pentru a primi şi alte recompense. Din acest punct de vedere, calul era isteţ, dar nu atât de isteţ pe cât îl credeau oamenii, notează sursa.
Discovery readuce în discuţie unul dintre cele mai stranii cazuri din istoria medicinei veterinare: "isteţul Hans", un cal care atrăgea mii de curioşi din Germania şi întreaga Europă, în urmă cu mai bine de un secol. Hans a devenit cunoscut datorită abilităţilor sale extraordinare: el putea să numere, să indice ora, să citească şi să scrie, conform stăpânului său, William von Osten.
Pentru că nu putea să vorbească (asta ar fi fost deja prea mult, notează Discovery), Hans comunica folosindu-şi copitele. Spre exemplu, dacă era întrebat cât fac cinci plus doi, calul bătea de şapte ori cu copita în pământ.
În 1904, mai mulţi medici au examinat calul şi nu au descoperit niciun semn că ar fi vorba despre o farsă sau un truc, scrie Discovery. Totuşi, ei au realizat că Hans nu reacţionează niciodată la întrebări la care stăpânul său nu ştie răspunsul. Astfel, au ajuns la concluzia că trebuie să existe o legătură între cei doi.
Printr-o observaţie amănunţită, cercetătorii au ajuns la concluzia că Hans răspundea la semnalele oferite de stăpânul lui. Spre exemplu, când era întrebat cât fac doi plus trei, calul începea să bată din copită. În momentul în care Hans ajungea la a cincea bătaie, von Osten se apleca uşor în faţă sau îşi schimba uşor expresia facială, iar calul reacţiona şi se oprea.
Datorită faptului că era recompensat pentru fiecare răspuns corect, Hans devenea din ce în ce mai atent la stăpânul său, pentru a primi şi alte recompense. Din acest punct de vedere, calul era isteţ, dar nu atât de isteţ pe cât îl credeau oamenii, notează sursa.
