Târgu Secuiesc

Centrul de formă ovală, care a fost şi piaţa oraşului, are un stil unic în Europa: din el ies în forma razelor soarelui aşa-numitele "udvarterek" (în traducere aproximativă "curţi"), nişte stăduţe înfundate (în oraş există 72 asemenea "străduţe"). Acestea au luat fiinţă odată cu dezvoltarea oraşului, cănd familiile de meştesugari au început să construiască în grădinile din spatele clădirilor principale (care dădeau spre centru) alte case, cu acces uşor în piaţă. Pe ultimul teren construibil au fost ridicate case în aşa fel încât să blocheze accesul din afara pieţei. Accesul în centru se face prin patru străzi de la "colţul" pieţii. Începând cu deceniul al optulea al secolului 19, casele mici, de lemn, ale meşteşugarilor au fost înlocuite treptat de casele din piatră, etajate, ale negustorilor. Imaginea panoramică a oraşului reflectă centrul mic, îngust, datorat aglomerării caselor. [modificare]Primăria oraşului În colţul nord-vestic al centrului este aşezată clădirea cu două etaje a Primăriei. A fost ridicată în 1907 pentru Casa de economii şi ajutor. Destinaţia clădirii s-a schimbat de-a lungul timpului. În 1945 a devenit sediul partidului comunist. Până în decembrie 1989 se afla şi Consiliul Popular. Astăzi este sediul administraţiei locale. Pe latura nord-vestică a centrului istoric se află Casa de Cultură a oraşului, construită în anii 1903-1904. Are o sală de teatru cu 500 de locuri şi o sală de conferinţe de 200 de locuri; pe lângă acestea, clubul, spaţiile expoziţionale, galeria permanentă şi sălile de repetiţii asigură activitatea ei variată. Aici este sediul teatrului popular "Boér Géza", al universităţii populare, al formalţiei de dansuri populare "Vigadó" şi al asociaţiei de cultură Molnár Józsiás". Se asigură şi ateliere de lucru " celor cinci artişti plastici ai oraşului şi unui sculptor popular în lemn. La sfârşitul secolului trecut, pe partea vestică a centrului istoric s-a reconstruit sau renovat aproape fiecare casă potrivit stilului secesionist caraeteristic epocii. Şirul clădirilor vestice este încheiat de biserica reformată. Lângă ea începe strada Gábor Áron, care duce la Braşov, dinspre centru înspre sud-vest. În capul străzii se înalţă biserica reformată, clădită în 1907, iar la capătul străzii casa, marcată cu placă memorială, a lui Turóczi Mozes, unde s-au turnat tunurile pentru revoluţia din 1848-1849. În piaţeta din faţa casei s-a ridicat bustul lui Turóczi Mozes, realizat de scufptorul Vetró András în 1993. Pe latura sudică, la începutul străzii Gábor Áron este aşezată acea clădire etajată care a fost sediul cazinoului timp de peste cincizeci de ani. Cea mai impunătoare clădire a laturii sudice este casa ridicată de familia Csiszár la sfârsitul secolului trecut. Parterul acesteia a servit scopurilor comerciale chiar si în trecut.. [modificare]Spre Kanta Părăsind centrul istoric al oraşului spre nord, prin strada Toamnei, ajungem în cartierul Kanta. În imobilul din capul străzii, în clădirea cu două etaje, ornată cu stema familiei Jancsó din Lunga, se aflau în secolul trecut poşta oraşului şi sediul Cercului civic de lectură. La parter a funcţionat mult timp un restaurant, astăzi serveşte scopurilor comerciale [modificare]Muzeul Breslelor Muzeul oraşului Târgu-Secuiesc a fost inaugurat în primăvara anului 1972 în clădirea fostei primării. În sălile destinate meşteşugarilor tradiţionali (olari, cizmari, pantofari, tăbăcari, cojocari, fierari, lăcătuşi, turtari, pălărieri, croitori şi tâmplari) pot fi văzute unelte, produse şi instalaţii ale atelierelor acestor meşteşugari. Pe lângă exponatele realizate din truda meşteşugarilor, se păstrează în fiecare sală documente scrise, steaguri, lăzi, table ale diferitelor bresle şi asociaţii meşteşugăreşti Expoziţia cu caracter istoric ilustrează dezvoltarea economico-socială a oraşului. Documentele revoluţiei de la 1848-1849 au fost aşezate într-o sală separată. În sălile destinate artei plastice se organizează expoziţii periodice din lucrările artiştilor invitaţi. O notă distinctă a colectiilor muzeale o constituie cele aproape două sute de păpuşi, majoritatea îmbrăcate în port popular unguresc. Din punctul de vedere al răspândirii teritoriale sunt reprezentate aproape toate ţinuturile din Ardeal, iar temporal acoperă aproximativ un secol, constituind o valoare etnografică inestimabilă. Muzeul Breslelor funcţionează ca unitate externă a Muzeului Naţional Secuiesc, din Sfântu Gheorghe [2]