Gherla

Municipiul Gherla este situat în nord-vestul Podişului Transilvaniei, la intersecţia Câmpiei Transilvaniei cu Podişul Someşan, pe malul drept al râului Someşul Mic. Majoritatea oraşului se întinde pe cea de-a doua terasă a Someşului Mic, până sub Dealul Corobăii (denumit şi Dealul Becleanului). La nord Gherla se învecinează cu satele Mintiu Gherlii, Petreşti şi Buneşti, la sud cu Hăşdate, Silivaş, Livada, iar la est cu Fizeşu Gherlii, Bonţ şi Nicula. Clima este una temperată de deal, cu vânturi orientate pe valea Someşului Mic. Principala apă curgătoare este râul Someşul Mic, acesta izvorând din Munţii Bihorului. Vegetaţia este formată în majoritate din specii ierboase, cu plante precum pirul, trestia, papura, lintiţa, diverse graminee ş.a. plante. În partea de nord se află Pădurea Morii formată preponderent din stejari, carpeni, aluni, etc. În centrul Gherlei, în parc cresc specii de castani, plopi, tei, stejari, brazi, ulmi, carpeni, pini, molizi, fagi, salcâmi, tisa şi două exemplare de Gingobiloba, considerate monumente ale naturii [4]. Parcul este denumit şi Grădina Elisabeta. Fauna este formată din specii de iepure, mistreţ, căprioare, viezure, vulpe, lup, şi diverse specii de păsări: vrăbii, stăncuţe, grauri, porumbei, turturele, gaiţe, fazani. Pe teritoriul acestei localităţi se găsesc izvoare sărate, saramura fiind întrebuinţată din vechi timpuri de către localnici. [modificare]Istoric Cetatea Martinuzzi (ulterior penitenciar) Biserica Solomon (prima jumătate a sec. al XVIII-lea) Primul sediu al Episcopiei de Cluj-Gherla Placă în memoria episcopului Iuliu Hossu Catedrala armeano-catolică Biserica franciscană Catedrala greco-catolică (desen de epocă) Sinagoga Pe vatra actuală a localităţii au fost descoperite urmele castrului roman în care a staţionat Ala II Gallorum et Pannoniorum, parte din cele opt unităţi militare romane localizate în Dacia Porolissensis. Ulterior, aşezarea apare menţionată ca Novum Castrum (sec. IX - XI) în Chronicom pictum[5]. Pe teritoriul oraşului Gherla s-au descoperit însă şi urme de viaţă socială şi activitate economică din timpuri mai vechi, predacice. În decursul vremurilor, pe aceste locuri au evoluat toate orânduirile sociale cunoscute de istorie şi s-au suprapus diferite civilizaţii, începând cu civilizaţia pietrei şi apoi a bronzului şi fierului. [modificare]Atestare Prima atestare documentară a aşezării datează din 6 ianuarie 1291, când a fost menţionată "Gerlahida" [6]("Podul Gerla", hid = pod). Atestarea apare într-un document emis de regele Andrei al III-lea al Ungariei, act prin care locuitorilor Ocnei Dejului li se confirmă anumite privilegii. Tot aici este specificat şi faptul că aşezarea avea un punct vamal pentru drumurile de uscat[6]. De-a lungul timpului localitatea va apărea menţionată sub mai multe nume[7]: