Top 10, mituri despre fumat, demontate de medici

Mulţi fumători care ar vrea să scape de acest viciu sunt opriţi de convingerea falsă cum că ar fi prea târziu sau se iluzionează fie reducând numărul ţigărilor fie trecând la cele "light". Stresul asociat cu renunţarea la tutun, teama de îngrăşare şi convingerea că, pentru sănătate, acest gest este deja tardiv - sunt câţiva dintre factorii care îi conving pe fumători să nu renunţe la ţigară. Zece mituri despre fumat sunt demontate cu ajutorul Magdei Ciobanu, medic coordonator al centrului de consiliere pentru renunţarea la fumat, din cadrul Institutului de Pneumologie "Marius Nasta", din Bucureşti. Foto: estergoldberg.com 1. Sportul compensează Unii fumători susţin că alimentaţia echilibrată şi sportul sunt suficiente pentru a-i menţine sănătoşi. Fumatul afectează însă întreg organismul şi reduce rezistenţa la efort. "Un fumător are capacitatea pulmonară redusă, iar pereţii bronhiilor încep să se îngusteze. Acest lucru provoacă oboseală la efort, pentru că aerul trebuie să intre prin bronhii îngustate", explică specialistul. Pe deasupra, nicotina inhibă foamea, deci organismul nu acumulează suficient pentru a avea energie. 2. Ţigările light, mai bune Cei care trec la ţigări "light" tind să inhaleze o cantitate mai mare de fum. "Practic, îşi adaptează modul de a fuma pentru a-şi da doza de nicotină cu care şi-au obişnuit creierul: fumează mai multe ţigări, trag mai adânc sau mai prelung din ţigară şi o fumează în totalitate", atenţionează pneumologul. 3. Sănătatea, compromisă Efectele norcive ale fumatului sunt cumulative. Cu cât o persoană fumează mai mult, cu atât riscurile de boală cresc. Renunţarea la tutun aduce beneficii, indiferent de momentul la care se produce, iar efectele se simt chiar din prima lună: "Persoana observă că nu mai gâfâie aşa usor, că poate face sport mai lejer, uneori chiar descoperă că respiră mai bine", menţionează Magda Ciobanu. Cu cât renunţarea are loc mai devreme, cu atât rezultatele sunt mai bune. 4. Stresul mă va îmbolnăvi Este adevărat că încercarea de a renunţa la fumat poate provoca stres, dar acesta nu este permanet. Dimpotrivă, cercetările arată că cei care au renunţat la fumat mănâncă mai bine, fac mai multe exerciţii fizice şi se simt mai bine în pielea lor. 5. Îngrăşarea, la fel de nocivă Cei care renunţă la fumat iau, în medie, 6,5 kilograme, dar riscul la care este supus organismul cu aceste kilograme este incomparabil mai mic faţă de cel indus de fumat. 6. Trebuie să renunţi brusc Unii fumători cred că renunţarea la tutun se face brusc şi că voinţa este singurul lor ajutor. Acest mit este parţial adevărat. Într-adevăr, voinţa este esenţială, dar reuşita este garantată şi de ajutorul unui consilier ori al medicamentelor, inclusiv al produselor ce conţin nicotină ca plasturii ori guma. 7. Nicotina, singurul component periculos Nicotina nu este atât de periculoasă dacă este folosită după indicaţiile unui medic. Însă ţigările conţin, pe lângă nicotină, alţi aproximativ 4.000 de compuşi, care includ substanţe radioactive (poloniu), 43 de substanţe cancerigene cunoscute şi 60 necunoscute. 8. Reduc ţigările şi e bine Reducerea numărului de ţigări nu este o strategie eficientă întrucât, aşa cum se întâmplă şi în cazul celor care trec la variante "light", fumătorii ajung să tragă mai mult din fiecare ţigară. 9. Pe alţii nu îi afectează Fumul de ţigară îi afectează şi pe cei din jur. Se estimează că fumatul pasiv ucide 600.000 de oameni anual, pe tot globul. 10. Nu pot renunţa La fiecare încercare eşuată de renunţare, fumătorii realizează ce au greşit şi pot schimba strategia. "Nu există «doar o ţigară». O ţigară o atrage imediat şi pe următoarea, fiind vorba de un drog", explică Magda Ciobanu, pneumolog.