Şura Mică, Sibiu

Şura Mică (în dialectul săsesc Klišeirn, Klišeern, în germană Kleinscheuern, în maghiară Kiscsűr, în latină Parvum Horeum) este un sat în judeţul Sibiu, Transilvania, România. Este reşedinţa comunei Şura Mică.Aşezare rurală daco-romană. În perioada modernă au fost descoperite pe teritoriul comunei, la locul numit „Râşloava”, vestigii datând din secolul al IV-lea şi al IX-lea, care atestă locuirea acestei zone şi după retragerea romanilor din Dacia. Şura Mică este o întemeiere a coloniştilor saşi. Prima atestare documentară a localităţii datează din anul 1323, sub denumirea de Parvum Horeum [2], [3]. În decursul secolelor a fost de mai multe ori pustiită de războaie şi catastrofe. A suferit mai multe atacuri ale turcilor (1432, 1437/38 şi 1493), a fost jefuită de trupele lui Mihai Viteazul în 1600 şi de participanţii la răscoala curuţilor, sub conducerea lui Francisc Rákóczi al II-lea, din 1706. În 1733 a fost victima unui incendiu de proporţii, iar în 1977 a cutremurului, care a produs mari stricăciuni bisericii evanghelice luterane. Biserica evanghelică luterană a fost construită în secolul XIII ca bazilică romanică cu navă centrală, cor rectangular cu absidă semicirculară şi nave laterale fără absidiole. La sfârşitul secolului XV şi începutul secolului XVI, biserica, care purta hramul Sf. Maria, a fost transformată în stil gotic şi a fost fortificată. Absida semicirculară a fost demolată, corul a fost închis poligonal şi sprijinit cu contraforţi şi boltit în reţea. Cu acelaşi prilej sa fost ridicat un arc triumfal gotic din piatră profilată şi a fost boltită nava centrală. Intrarea de pe partea de nord a fost întărită cu un turn cu patru etaje iar în vest a fost ridicat un turn adosat faţadei. În prezent, din vechea bazilică se mai păstrează doar fragmente din faţada de V, parte din portalul de N, peretele de S, precum şi stâlpii dintre nave, iar din fortificaţia ce înconjura odinioară biserica se mai păstrează numai câteva tronsoane la S şi V de biserică.[4] În 1780 a fost ridicată o biserică de lemn de către populaţia română.