Rezervaţia ştiinţifică Pădurea Domnească se află în raionul Glodeni şi a fost fondată în anul 1993. Rezervaţia este situată în zona localităţilor Cobani, Balatina, Bisericani, Cuhneşti, Moara-Domnească, raionul Glodeni si Chetriş, Călinelşti, Hânceşti, Drujineni şi Pruteni din raionul Falesti. Din punct de vedere geografic rezerzaţia este aşezată în lunca inundabilă a Prutului, între râul Prut şi Camenca.
Rezervaţia „Pădurea Domnească” are ca vecinătăţi limitele şi hotarele următoare:
la nord ocolul silvic Râşcani-liziera pădurii;
la est ocolul silvic Glodeni-râul Camenca;
la sud ocolul silvic Făleşti-liziera pădurii;
la vest România-râul Prut.
Suprafaţa rezervaţiei este de 6032 ha.Întinderea silvica îmbracă valea Prutului în haina verde pe o distanţă de aproximativ 40 km. Este cea mai bătrână din ţinut şi una din cele mai vechi păduri de lunca din Europa.
Scopul principal al rezervaţiei ştiinţifice „Pădurea Domnească” este păstrarea celor mai reprezentative păduri de luncă şi conservarea unor specii şi comunităţi de plante şi animale rare, restabilirea biodeversităţii celor mai caracteristice fitocenoze.Rezervaţia este amplăsată în lunca râului Prut şi este unicală prin biodeversitatea ei, tipurile de soluri şi vegetaţie, relief.
Înălţime absolute variază între 20 şi 200 m, însă pe întreg teritoriul rezervaţiei predomină înălţime de 40-60 m. Altitudinea luncii Prutului variază între 43 şi 64 m.
Vegetaţia silvica în luncă s-a format de regulă pe teritorii relativ rar supuse inundaţiilor de scurtă durată. Sunt evidenţiate două niveluri ocupate de pădure: nivelul luncii inundabile şi nivelul primei terase de luncă. În anumite perioade nivelul apelor creşte şi afectează orizonturile inferioare ale solului. Regimurile hidrice ale solurilor din lunca Prutului în ultimele decenii sunt influenţate de barajul Costeşti-Stânca. În asociaţiile cu esenţe de plop, situate pe niveluri mai joase, sunt răspândite soluri aluviale carbonatice. În apropierea albiei râului cresc de salcie, în care predomină solurile aluviale stratificate gleizate, influenţate de apele freatice ale căror nivel este determinat de râu. Vegetaţia din rezervaţie s-a format sub influenţa regimului apelor Prutului, a sistemelor de gârle prin care apele Prutului şi râuşorului Camenca pătrundeau şi alimentau cu apele pădurile,pajiştile, mai ales în timpul inundaţiilor. În funcţie de aceşti factori, s-au format trei tipuri de vegetaţie: forestieră, pajişti de luncă şi vegetaţie acvatică.
Vegetaţie forestieră ocupă o suprafaţă de 4976,8 ha. Structura principalelor specii de arbori se prezintă în felul următor: stejar (Quercus) –1793 ha (3 %), plop (Populus) –1622 ha (33%), salcie (Salix) –400 ha ( 8%), arţar (Acer) – 270 ha (5%), frasin (Fraxinus) –105 ha (2%), ulm (Ulmus) –25 ha (0,5%), conifere –25 ha (0,5%).
În funcţie de gradul de inundaţie şi aluviuni,s-au format patru tipuri de păduri: răchitişurile (ocupă mici suprafeţe, sunt formate din specii de sălcii-arbuşti - Salix cinerea, S.viminalis, S.triandra, S.purpurea); sălcişurile (ocupă 455,6 ha, în arboret predomină Salix alba cu puţin amestec de S.fragilis,Populus alba, P.canescens, Ulmus laevis); plopişurile (ocupă 1081,6 ha; reprezintă o formă de tranziţie de la sălcişuri la ştejărişuri de luncă, cele mai multe arboreturi sunt de plop alb – Populus alba,se întâlneşte plop negru – Populus nigra şi multe suprafeţe de plop canadian plantate); ştejărişurile (ocupă suprafaţa de1471,7 ha, în arboreturile naturale fundamentale este dominant stejarul - Quercus robur, sunt exemplare solitare de frasin – Fraxinus excelsior, tei pufos – Tilia cordata, plop alb – Populus alba, salcie albă – Salix alba, ulm – Ulmus laevis).
Vegetaţia pajiştelor s-a format în locuri cu umeditate moderată, umeditate excesivă, locuri saline etc.În funcţie de regimul de umeditate, troficitate, salinitate ş.a., s-au format comunităţi de plante cu o diversitate pronunţată: pajiştele de lunca mlăştinoase (comunităţile de plante sunt formate din specii de plante ultrahigrofite –Phragmites australis, Typha angustifolia, Th. latifolia, Glyceria maxima, higrofite - Eleocharis palustris, Scirpus lacustris, Euphorbia palustris, Galium palustre, Lythrum salicaria, Carex acutiformis, C. riparia, C. Vulpina); pajiştele de lunca propriu-zise ( edificatorii comunităţilor vegetale sunt Agrostis stolonifera, Lolium perrene, Elytrigia repens); pajiştele de luncă halofite (în comunităţile halofite domină Juncus geradi, Puccinelia distantis, P. limosa, Cynodon dactylon); pajiştele de luncă neinundabilă ( a fost evidenţiate următoarele specii de plante: Poa angustifolia, Elytrigia repens, Dactilis glomerata, Fragaria vesca, F. Viridis, Echium vulgare, Potentilla argentea, P. Recta, Melilotus officinale, Clinopodium vulgare, Origanum vulgare, Salvia nemorosa, Agrimonia eupatoria, Betonica officinalis, Phleum phleoides).
Vegetaţia acvatică ocupă suprafeţele mici şi este slab exprimată. Cel mai mare bazin acvatic din rezervaţie este lacul „La Fontal” s.Cobani, cu suprafaţa de 24,4 ha. Fitocenozele acvatice din rezervaţie reprezintă forme destul de variate.
Fauna rezervaţiei „Pădurea Domnească” este bogată şi variată. Starea şi structura arboretului de luncă cu numeroase poieni acoperite diferite specii de plante ierboase creează condiţii favorabile pentru dezvoltarea multor specii de plante, animale şi păsări. Flora bogată şi variată creează condiţii pentru dezvoltarea şi înmulţirea mamiferelor, în special a copitatelor.Cei mai tipici reprezentanţi ai copitatelor sunt Cerbul nobil(Cervus elaphus),cel mai mare mamifer sălbatic în fauna Moldovei; căpriorul(Capreolus capreolus), care se întâlneşte în toate parcelele rezervaţiei; mistreţul(Sus scrofa), cel mai numeros paracopitat de pe teritoriul rezervaţiei.În limitele teritoriului dat se întâlnesc şi specii rare de animale, introduse în Cartea Roşie: pisica sălbatică(Felissylvestris Schred), jderul de pădure(Martes martes), chiţcan cu abdomen alb(Crocedura leucodon), vidra(Lutra lutra), nurca europeană (Lutreola lutreola).
Amplasarea teritoriului rezervaţiei în calea migraţiilor de toamnă şi primăvară a păsărilor creează condiţii optime pentru dezvoltarea şi reproducerea lor. Pe teritoriul rezervaţiei se întâlnesc circă 160 de specii. Majoritatea speciilor sunt dispersate mai puţin eterogen, având o densitate redusă, o parte din ele însă în unele sectoare, sunt destul de numeroase. Speciile rare de păsări, care se întâlnesc pe teritoriul rezervaţiei sunt lebădacucuiată(Cygnus olor), ciocănitoarea neagră(Dryocopus martius), lopătarul(Platalea leucordia), barza neagră(Ciconia nigra).Tot în rezervaţia se află şi cea mai numeroasă colonie de egrete din Moldova, numită de către localnici „Ţara Bâtlanilor”.Colonia este formată din 3 specii rare de păsări din familia Ardeidae, reprezentată de peste 1000 de exemplare de Stârc cenuşiu(Ardea cinerea), Stârc de noapte(Hycticorex nycticarax) şi Egreta mică(Egretta garzeta).
Rezervaţia ştiinţifica „Pădurea Domnească” reprezintă un tezaur naţional, care urmează să fie îmbogăţit, valorificat şi extins în tot arealul Prutului de Mijloc.
În 2010 este singurul loc unde nu a fost scoasă sârma ghimpată de pe Prut, la frontiera moldo-română.
