Opera Română din Cluj

Opera Română din Cluj este o companie naţională de operă şi balet înfiinţată în anul 1919, instituţie publică cu personalitate juridică aflată în subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor din România. Compania activează în clădirea Teatrului Naţional din Cluj.Opera Naţională Română din Cluj şi-a deschis porţile la 18 septembrie 1919, simultan cu Teatrul Naţional şi Conservatorul de Muzică[1]. Pe 13 - 14 mai 1920 au fost puse pe scenă 2 concerte simfonice conduse de dirijorul ceh Oskar Nebdal, inaugurarea oficială fiind însă pe 25 mai 1920 cu opera Aida de Verdi. Toate dificultăţile inerente deschiderii unei astfel de instituţii lirico-dramatice, cea mai veche din România, au fost depăşite datorită mai multor personalităţi culturale de renume, cum ar fi tenorul Constantin Pavel, care a fost şi primul director al instituţiei, dirijorul italian Egisto Tango, compozitorul Tiberiu Brediceanu şi baritonul Dimitrie Popovici-Bayreuth. După Dictatul de la Viena, din 1940, Teatrul şi Opera se mută la Timişoara, revenind la Cluj în 1945. În existenţa sa, Opera Română din Cluj a prezentat peste 200 titluri de operă, operete şi balete. Dintre marile personalităţi care şi-au dăruit aproape întreaga activitate acestui lăcaş de cultură au fost: Lya Hubic, Dinu Bădescu, David Ohanesian, Octav Enigărescu, Ion Dacian, Tomel Spătaru, Emil Marinescu, Mihail Nasta, Ionel Tudoran, Petre Ştefănescu-Goangă, Stella Simonetti, Ana Rozsa-Vasiliu, Vasile Rabega, Elena Roman, Lya Pop, Nicu Apostolescu, Mimi Nestorescu, Niculina Mirea (soprană, fostă profesoară la Conservatorul din Cluj) etc., precum şi dirijorii Anatol Chisadji, Antonin Ciolan, Constantin Bugeanu, Ionel Perlea, Jean Bobescu, Egizio Massini, Anton Ronai etc. În anii '70, perioadă în care director a fost reputata soprană Lucia Stănescu, colectivul Operei avea o valoare de necontestat, ca dovadă turneele europene din acea epocă. Dintre artiştii cu distincţii şi recunoaştere europeană şi mondială s-au numărat: Emil Gherman (tenor), Corneliu Fânăţeanu, Eugen Fânăţeanu, Jean Hvorov, Constantin Zaharia (tenor), Ion Buzea (tenor), Ion Piso (tenor), Ioachim Pura (prim-balerin, fost director la teatre de operă şi balet din Republica Federală Germania), Elena Penescu-Liciu (prim-balerină) şi Larisa Şorban (prim-balerină şi soţia reputatului istoric Raoul Şorban). Clădirea Operei este un monument istoric, aflată în atenţia UNESCO. A fost construită la începutul secolului al XX-lea de către compania vieneză Fellner & Helmer, specializată în realizarea de clădiri de operă. Sala de reprezentaţii are o capacitate de 912 locuri.[2]