Casa memorială Costache Negruzzi de la Hermeziu este un muzeu memorial înfiinţat în casa în care s-a născut şi a trăit scriitorul Costache Negruzzi (1808-1868) în satul Hermeziu din judeţul Iaşi.
Ansamblul curţii familiei Negruzzi a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din judeţul Iaşi din anul 2004, având codul de clasificare IS-II-a-B-04193 şi fiind alcătuit din următoarele 4 obiective [1]:
Biserica "Sf. Împăraţi Constantin şi Elena" - datând din anul 1839 şi având codul IS-II-m-B-04193.01
Casele familiei Negruzzi - datând din secolul al XIX-lea şi având codul IS-II-a-B-04193.02
Parcul - datând din secolul al XIX-lea şi având codul IS-II-m-B-04193.03
Mormântul scriitorului Costache Negruzzi - datând din secolul al XIX-lea şi având codul IS-IV-m-B-04193.04Conacul familiei Negruzzi datează din perioada anilor 1807-1810, aparţinând mai întâi lui Dinu Negruţ (tatăl scriitorului Costache Negruzzi), care a primit la căsătoria sa cu Sofia Hermeziu, ca zestre, moşia Trifeştii Vechi (localitate care apoi s-a numit Hermeziu, din 1967 Lunca Prut şi din 1996 din nou Hermeziu).
În această casă s-au născut şi/sau au trăit mai multe personalităţi ale istoriei româneşti:
postelnicul Constantin (Costache) Negruzzi (1808-1868) - scriitor, membru al Academiei Române chiar de la înfiinţare, preşedinte al Eforiei Iaşilor, director în câteva rânduri al Visteriei Moldovei, efor al şcolilor, codirector al Teatrului Naţional din Iaşi (împreună cu Mihail Kogălniceanu şi Vasile Alecsandri), ministru al finanţelor, părintele nuvelei istorice româneşti (Alexandru Lăpuşneanu); s-a născut şi a locuit la Hermeziu, fiind înmormântat în curtea bisericii din sat;
Leon C. Negruzzi (1840-1890) - scriitor junimist, fost prefect al judeţului Iaşi, primar al Iaşului şi senator de Iaşi; a trăit la Hermeziu şi a fost înmormântat în curtea bisericii din sat;
Iacob C. Negruzzi (1842-1932) - scriitor, preşedinte şi vicepreşedinte al Academiei Române, unul din cei cinci membri fondatori ai societăţii Junimea şi secretar perpetuu, timp de 25 de ani, al revistei Convorbiri literare; s-a născut la Hermeziu;
Mihai L. Negruzzi (1873-1958) - general, scriitor, memorialist, fost primar de Iaşi şi rezident regal al Ţinutului Prut (1938); fiul lui Leon Negruzzi, a trăit la Hermeziu în 1930;
Ella L. Negruzzi (1876-1949) - prima femeie avocat din România; născută la Hermeziu.
Leon M. Negruzzi (1899-1987) - scriitor de limbă franceză şi traducător în limba franceză a numeroase pagini de literatură română; fiul generalului Mihai Negruzzi, a locuit pentru o perioadă la Hermeziu.
În conacul familiei Negruzzi au poposit ca oaspeţi în decursul timpului domnitorii Mihail Sturdza şi Alexandru Ioan Cuza, scriitorii Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu şi Petre P. Carp, majoritatea scriitorilor junimişti şi reputaţi actori ai Teatrului Naţional din Iaşi, muzicieni ca Eduard Caudella, în prezenţa căruia cei doi fraţi, Leon şi Iacob, cântau la pian şi flaut. În anul 1968 s-a amplasat aici o placă de marmură ce marca 100 ani de la moartea scriitorului Costache Negruzzi, cu un citat din Vasile Alecsandri, 1868-1968 "Costache Negruzzi este un nume scump României şi va rămîne în pleiada pionierilor intelectuali ai neamului nostru." V. Alecsandri.
Duzpă ce în perioada regimului comunist a servit pe post de sediu al CAP-ului local, Muzeul Literaturii Române din Iaşi, prin muzeografii Constantin-Liviu Rusu şi Olga Rusu [2], s-a ocupat între anii 1993-1995 de restaurarea casei, reconstituind viaţa şi activitatea acestei familii de cărturari.
Casa memorială Costache Negruzzi de la Hermeziu a fost inaugurată ca muzeu la 7 octombrie 1995, fiind nominalizată între altele 65 din 20 ţări ale Europei, de către Fundaţia EMYA din Bristol, pentru Premiul Muzeului European al anului 1997. A fost vizitat pentru selecţie la data de 4 octombrie 1996 de către Ann Nicholls, administrator al Fundaţiei Emya din Bristol (Anglia) şi de Wym Vander Weiden, director al Muzeului de Istorie Naturală din Leiden (Olanda), membru al juriului, p placă de marmură marcând acest eveniment.
La data de 20 mai 2001, a avut loc manifestarea culturală "Popas moldav la familia Negruzzi", având loc cu acest prilej o prelegere pe tema "Constantin Negruzzi, azi" susţinută de profesorul universitar Liviu Leonte, lansarea broşurii Casa memorială "Constantin Negruzzi", redactata de un colectiv al MLR condus de muzeograful Olga Rusu şi tipărită în 500 de exemplare pe cheltuiala lui Matei Fotiade, precum şi a volumului "Constantin Negruzzi" al lui Serghei Colosenco, care reconstituie prin careuri rebusistice viaţa şi activitatea cărturarului. Cu acest prilej, urmaşii familiei (printre care Irina Fotiade, strănepoata scriitorului Costache Negruzzi şi Matei Fotiade) au anunţat donarea conacului către Muzeul Literaturii Române din Iaşi. [3]
Muzeul conţine cinci săli de expoziţie, precum şi o sală multifuncţională pentru manifestări de amploare. În holul central este amenajată o expoziţie documentară, care însumează manuscrise, cărţi în ediţii princeps şi cu autografe, fotografii editate şi inedite, fotocopii, obiecte care au aparţinut scriitorilor (pipă, medalii, ştampile, ceasornic solar etc.), numeroase extrase din operele lor, precum şi ale exegeţilor acestora, fişe bio-bibliografice şi genealogice, tablouri şi portrete în ulei şi busturi în ghips. De asemenea, sunt reconstituite muzeografic patru camere memoriale (salonul de muzică, biblioteca-birou, sufrageria şi dormitorul), fiind aduse aici piese de mobilier, instrumente muzicale (flautul lui Iacob, pianul lui Leon etc.), fotografii, portrete ale membrilor familiei sau ale prietenilor, realizate de artişti plastici ieşeni contemporani, stampe de epocă, covoare, piese de iluminat, mobilier de sufragerie original. În bibliotecă sunt expuse colecţii de ziare şi reviste, cărţi, calendare, ediţii numeroase ale operelor negruzziştilor, carte veche românească, manuscrise, literatură franceză, germană, greacă, latină, italiană etc. [4]
Casa memorială Costache Negruzzi de la Hermeziu poate fi vizitată de marţi până duminică între orele 10.00 - 17.00.
