Bulevardul Ştefan cel Mare (înc. sec. XIX str. Millionnaia, anii '40 ai sec. XIX–1877 str. Moskovskaia, 1877–1924 str. Aleksandrovskaia, 1924–1944 bd. Alexandru cel Bun; în 1931 este împărţit în două fragmente: de la Piaţa Libertăţii (capătul sudic al străzii) şi până la str. Armenească păstrează denumirea dată, iar de la str. Armenească până la capăt, unde se afla Spitalul Militar, se va fi numit bd. Regele Carol II; 1944–1952 str. Lenin, iar până în 1990 bd. Lenin) se află în sectorul Centru, cu trecere în Buiucani. Este cuprins între Piaţa Libertăţii şi Piaţa Dimitrie Cantemir, are o lungime de 3,8 km şi este cea mai importantă magistrală urbană, axa principală a Chişinăului, de-a lungul căreia au fost amplasate de-a lungul timpului cele mai importante obiective ale vieţii sociale şi politice, economice şi culturale orăşeneşti, necesare în exercitarea funcţiei sale de oraş de reşedinţă al regiunii, apoi de capitală de gubernie şi republică.Se presupune că la origine s-a aflat drumul pe care se circula spre oraş dinspre tabăra militară rusă dislocată în 1789 la vestul Chişinăului de atunci, iar reţeaua rectangulară a amplasării regimentelor a servit ulterior drept canava în desemnarea viitoarelor cartiere ale oraşului nou, care în curând s-a extins peste acele locuri. Cu mult înainte de confirmarea în 1834 de către împăratul rus Alexandru al II-lea a proiectului de sistematizare urbană, pe această stradă şi-au făcut apariţia Seminarul Teologic (1813), Mitropolia cu biserica Acoperământul Maicii Domnului, Curtea armenească (anii '20 ai sec. XIX), palate şi conace urbane (ale viceguvernatorului Matei Krupenski, serdarului Iordache Vartolomeu), Grădina Publică (azi Ştefan cel Mare), o piaţă alimentară nouă, Spitalul orăşenesc şi cel Militar; a fost începută construcţia Catedrala Naşterii Domnului. Pe această stradă şi-au construit palate şi case de locuit elita societăţii basarabene de atunci: Iorgu Balş, Victor Sinadino, D. Krupenski, Hartingh, Ralli, Dimitrie Russo, Gafencu, V. Hertza, Theodosiu etc. S-au construit: Catedrala Naşterea Domnului cu Porţile Sfinte, biserica Luterană, Clubul Nobilimii, Gimnaziul pentru Băieţi nr. 2 cu biserica Sf. Împăraţi Constantin şi Elena, Camera Fiscală, biserica Sf. Nicolae — capela Spitalului Orăşenesc, Spitalul de Boli Contagioase, fondat de medicul Toma Ciorbă, Banca Orăşenească, Duma Orăşenească, Casa Eparhială, hoteluri şi multe case de locuit etc.
