Bulevardul Grigore Vieru

Bulevardul Grigore Vieru (până în 2010 Bd. Renaşterii, în anii 1950–1959 str. Ţentralnoi Luci) se află în sectorul Râşcani. Este o magistrală de importanţă urbană cu o lungime de cca 2 km, începând de la str. Cosmonauţilor şi sfârşind la rondul de intersecţie cu str. Tudor Vladimirescu.Bulevardul a apărut în perioada postbelică, în urma extinderii teritoriale a oraşului spre est, fiind necesară includerea zonelor satelor Rîşcani şi Visterniceni, aflate dincolo de râul Bîc. A fost trasat prin nucleul istoric al oraşului conform planului de sistematizare urbană, elaborat între anii 1945-1947 sub îndrumarea lui Alexei Şciusev şi a profesorului V. Baburov, bulevardul devenind una dintre axele compoziţionale ale oraşului. Integrarea părţilor eterogene ale oraşului urma să fie realizată prin străbaterea oraşului vechi prin trei raze convergente cu cu Centrul în zona str. Columna, în axa Catedralei Naşterea Domnului, orientate spre podurile de peste râul Bîc, razele laterale devenind străzile Petru Rareş şi Fantalului. La această idee s-a renunţat în procesul realizării proiectului, păstrându-se doar zona centrală, actualul bd. al regretatului poet Grigore Vieru, ceea ce explică prima sa denumire (Ţentralnoi Luci - Razei Centrale). În urma reconstrucţiei s-a schimbat radical structura eliditară a spaţiilor aferente: a dispărut Piaţa Veche, Piaţa şi Biserica Sf. Ilie, Catedrala Sf. Arhangheni Mihail şi Gavriil, prima reşedinţă a mitropolutului Gavriil Bănulescu-Bodoni, care a fost şi sediul primului muzeu din Chişinău, ş.a. Au rămas câteva edificii istorice: casa cu ateliere şi prăvălii (nr. 3), o sinagogă (nr. 5), Biserica Apostolică Armenească Sf. Maica Domnului (nr. 8, str. Piaţa Veche). Între cele două benzi carosabile ale bulevardului este amenajat un spaţiu verde îngust, compus dintr-o alee cu bănci şi pomi pe margini, care însoţeşte bulevardul de la intersecţia cu strada Cosmonauţilor până la cea cu str. Albişoara. Miniparcul este fragmentat în câteva locuri, cele mai multe fiind intersecţii, de parcări de automobile. Această stradelă este paralelă cu bulevardul de la podul peste Calea Moşilor până la intersecţia acestuia cu str. Tudor Vladimirescu. Bulevardul este divizat în două fragmente de râul Bîc, diferite ca aspect urban, dar întregite prin podul din beton construit peste râu şi liniile de cale ferată. De la str. Cosmonauţilor şi până la splaiul Bîcului în axa lui compoziţională a fost introdusă o zonă verde, plantată în anii 1950 cu arbori decorativi. În perimetrul bulevardului sunt construite edificii cu menire socială şi publică, blocuri de locuit cu 4 etaje şi cu magazine la parter: Banca Naţională a Moldovei (nr. 7, 1973, arh. B. Vaisbein); complexul hotelier Turist (nr. 13, 1971, arh. R. Bekesevici); Liceul Teoretic şi căminele studenţilor de la Universitatea Agrară (nr. 6/2, anii '50) etc. La intersecţia cu str. Albişoara au fost construite cămine cu 10-12 etaje, care desăvârşesc compoziţional trecerea bulevardului înspre splaiul Bîcului. Dincolo de râu şi de linia de cale ferată aspectul magistralei este determinat de vegetaţia rămasă de la fostul sat Rîşcani, din care s-au păstrat câteva case de locuit şi Biserica Sf. Împăraţi Constantin şi Elena (1777). În apropierea ei este construit Circul (1982, arh. S. Şoihet), iar în partea opusă se construiesc blocuri de locuit după standardele europene.