Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi

Universitatea din Iaşi, ca instituţie modernă de învăţământ, a fost fondată la data de 26 octombrie 1860. Universitatea este continuatoarea simbolică a vechii Academii Vasiliene, înfiinţată de Vasile Lupu, în 1640, urmată, la 1707, de Academia Domnească, fondată de Antioh Cantemir. În mod direct, Universitatea din Iaşi se trage din Academia Mihăileană, creată la 1834 de Mihail Sturdza. În noua sa formă, ea a fost inaugurată la 7 noiembrie 1860 (26 octombrie stil vechi), în prezenţa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, al cărui nume îl poartă din 1960. La înfiinţare avea trei facultăţi: drept, filosofie (litere) şi teologie. Facultatea de Drept fusese înfiinţată încă de la 24 februarie / 7 martie 1856. În 1864, universitatea era formată din Facultatea de Litere şi Filosofie, Facultatea de Drept, Facultatea de Ştiinţe fizice, matematice şi naturale, iar în 1879, a apărut Facultatea de Medicină. În anii 1890-1900, s-a dezvoltat Facultatea de Ştiinţe: în 1892, a apărut catedra de Chimie, în 1906, cea de Chimie Agricolă, iar în 1910, a apărut Şcoala de Electricitate. Clădirea actuală a universităţii a fost construită între anii 1893 şi 1897 după planurile arhitectului Louis Blanc şi inaugurată în prezenţa regelui Carol I şi a reginei Elisabeta. Clădirea este o îmbinare a stilurilor clasic şi baroc, monumentala sa intrare ducând în faimoasa "Sală a Paşilor Pierduţi", decorată cu picturi realizate de către Sabin Bălaşa. Fiind cea mai veche Universitate din România, este o instituţie de învăţământ superior cu tradiţie şi în acelaşi timp o Universitate modernă care, prin realizările înfăptuite în plan educaţional şi ştiinţific, a căpătat recunoaştere atât pe plan naţional cât şi internaţional. CRONOLOGIE 1563 - Despot-Vodă, domnitorul Moldovei, a înfiinţat la Cotnari, un Colegiu (Schola latina), cu un program şcolar conceput pe 5 ani (acest Colegiu era insa de nivel gimnaziu, nu de nivel universitar). 1640, 9 mai - Vasile Lupu, domnitorul Moldovei, a înfiinţat la mănăstirea Trei Ierarhi din Iaşi un Colegiu, având drept conducător pe Sofronie Paceaţki, fostul rector al Colegiului din Kiev. 1644 - Domnitorul Vasile Lupu a pus bazele Academiei de la Iaşi. 1714 - A luat fiinţă Academia domnească din Iaşi, din iniţiativa lui Nicolae Mavrocordat (1711-1715), cu sprijinul patriarhului Hrisant Notara al Ierusalimului. 1765 - Domnitorul Grigore Ghica a transformat Academia din Iaşi, în Academie Domnească. 1803 - Veniamin Costachi a înfiinţat Seminarul de la Socola. Seminarul a reprezentat prima şcoală superioară în limba română din Principate. 1834, 20 noiembrie - În localul de la Trei Ierarhi, s-a deschis cursul Facultăţii de Filozofie. Este, de fapt, data înfiinţării noii Academii ieşene, ce va deveni „Mihăileană" la inaugurarea localului propriu, în iunie 1835. 1834 - S-a înfiinţat Muzeul de Istorie Naturală, prima instituţie de acest fel din ţara noastră. 1856 - Anastasie Fătu a înfiinţat, pe proprietatea sa, Grădina Botanică, prima instituţie de acest fel din ţara noastră. 1860, 26 octombrie - Au fost date decretele domneşti de înfiinţare a Universităţii din Iaşi, prima universitate modernă românească. 1864 - octombrie. Şi-a început existenţa Secţia de Biologie, în cadrul Facultăţii de Ştiinţe. 1864, 25 noiembrie - S-a înfiinţat Catedra de Fizică şi Chimie, condusă de profesorul Ştefan Micle. 1865, 14 ianuarie - Activitatea Facultăţii de Teologiei de la Iaşi a încetat, în urma deciziei Ministerului de resort. 1870, aprilie - S-a înfiinţat „Cercul român”, centru special destinat relaxării studenţilor. Tinerii găseau aici, pe lângă satisfacerea gustului pentru literatură şi posibilităţi de recreaţie. 1870, 15 iunie - S-a desfăşurat primul examen de licenţă la Facultatea de Drept. 1874 - A fost susţinut primul examen de licenţă în matematică. 1876 - A fost susţinut primul examen de licenţă în ştiinţe naturale. 1877 - A. Fătu a redactat şi publicat la Iaşi, primul manual românesc de botanică, de nivel universitar (Elemente de botanică: histologie, organografie şi fiziologie vegetală). 1879, 1 decembrie - Şi-a început activitatea Facultatea de Medicină, atunci când Parlamentul Regatului României a votat bugetul şi programul didactic al noii instituţii. 1880 - Disciplina Botanică s-a transformat în Catedră. La conducerea ei, în 1882, a fost numit profesorul Leon Cosmovici, care a pus bazele învăţământului fiziologic. 1880 - S-a produs prima grevă a studenţilor. Rectorul lega începutul mişcării de respingerea, la 4 octombrie 1880, a liderul „Clubului studenţilor”, Teodosiu Motaşu, la disciplina „Dreptul roman”. 1881 - S-a desfăşurat primul examen de licenţă la Facultatea de Filozofie şi Litere. 1882 - Petru Poni a înfiinţat primul laborator de chimie la Universitatea din Iaşi. 1884, 24 februarie - S-a produs prima încercare de desfiinţare a Facultăţii de Medicină, atunci când Ministerul Instrucţiunii Publice nu i-a mai aprobat bugetul necesar funcţionării. 1884 - La Facultatea de Filozofie şi Litere a Universităţii din Iaşi s-a înfiinţat o Catedră de Istorie Antică, Epigrafie şi Geografie, (prima menţiune a geografiei în învăţământul superior românesc), al cărei titular a devenit Petre Răşcanu. 1891 - Prin strădania prof. dr. Emil Puşcariu, de la Facultatea de Medicină, a luat naştere, la Iaşi, cel de al patrulea Institut Antirabic din lume, după cele înfiinţate de Pasteur la Paris în 1885-1887, Gamaleia, la Odessa în 1886, Victor Babeş, la Bucureşti, în 1888. 1892, 20 decembrie - O parte din studenţii reuniţi în „Asociaţia generală” (aşa numiţii studenţi „naţionalişti”), au pus bazele societăţii „Solidaritatea”, pentru a contribui „la întărirea şi dezvoltarea sen¬timentelor naţionale”. 1893, 23 mai - S-a pus piatra de temelie a actualei clădiri a Universităţii, inaugurată la 21 octombrie 1897 şi dată în folosinţă în anul 1898. 1893 - Ed. Gruber a înfiinţat la Universitatea din Iaşi primul Laborator de psihologie experimentală din România şi printre primele din lume. 1893 - Dimitrie Brândză botanist şi profesor la Universitatea din Iaşi a elaborat prima operă capitală de sinteză în acest domeniu - Prodromul florei române. 1896 - A fost dat parţial în folosinţă unul dintre cele mai importante edificii ale complexului universitar: Institutul de Anatomie. El reprezenta, la acel moment, cel mai modern centru de învăţământ anatomic şi cercetare morfologică din Sud-Estul Europei şi chiar din Europa. 1898 - Din iniţiativa prof. Ion Găvănescul, a fost înfiinţat Seminarul Pedagogic al Universităţii din Iaşi, primul seminar pedagogic din România. 1898 - Prin lege, Secţia de Istorie de la Facultatea de Filozofie şi Litere a fost transformată în Secţie de Istorie-Geografie, introducându-se şi licenţa în geografie. 1900, septembrie - A apărut revista „Annales scientifiques de l’Université de Jassy”, prima de acest fel în România. 1900 - S-a produs a doua încercare de desfiinţare a Facultăţii de Medicină, în timpul guvernul lui Petre P.Carp, din raţiuni financiare. 1900 - Prof. Constantin Thiron, absolvent al Facultăţii de Medicină din Paris, a înfiinţat primul Laborator de medicină experimentală şi primul Laborator de radiologie medicală din Iaşi. 1902, 2 şi 4 iunie - A avut loc, la Iaşi, primul congres de ştiinţe din România, ca urmare a eforturilor Societăţii de Ştiinţe. 1903/1904 - S-a înfiinţat o cantină a Universităţii, la iniţiativa ministrului Spiru Haret. Cantina avea sediul pe str. Lăpuşneanu, în casele Herman Pollak-Lapedatu. 1905, 6 decembrie - Neculai Costăchescu a susţinut teza de doctorat Gazurile cuprinse în sare şi în vulcanii de glod din România, sub îndrumarea lui Petru Poni. Ea reprezintă prima teză de doctorat a Facultăţii de Ştiinţe din Iaşi şi prima teză de doctorat în chimie realizată în România. 1905 - S-a fondat Spitalului pentru Boli Mintale şi Nervoase de la Socola, unul din cele mai moderne din Europa începutului de veac XX. 1906, 10 martie - La Facultatea de Ştiinţe s-a înfiinţat Catedra de Chimie agricolă, încredinţată pedagogului şi chimistului H. Vasiliu, Catedră care va sta la originea dezvoltării învăţământului superior agronomic din Iaşi. 1907 - A fost obţinută prima diplomă de doctor la Facultatea de Litere. 1907 - Facultatea de Drept a organizat primele cursuri de doctorat. 1909, 6-9 septembrie - S-a desfăşurat Congresul studenţesc la Iaşi, în urma căruia s-a decis crearea „Centrului universitar Iaşi”, ca filială a „Societăţii generale a studenţilor români”. 1909 - Asistentul Gheorghe Macovei a susţinut prima lucrare de doctorat din ţară în domeniul geologiei, având ca temă Geologia basenului terţiar de la Bahna, sub conducerea prof. Ion Simionescu. 1910, 18 octombrie - Au fost organizate Seminarul matematic şi Biblioteca, ce aveau să se numească „Al. Myller”. 1910, 1 noiembrie - A început să funcţioneze oficial Şcoala de electricitate, pe lângă Facultatea de Ştiinţe. Şcoala a fost creată în urma iniţiativei lui Dragomir Hurmuzescu. 1910 - Din iniţiativa Societăţii de Ştiinţe, a apărut Revista Ştiinţifică „V. Adamachi”, pentru popularizarea ştiinţei. 1911, 25-30 septembrie - Cu o întârziere de un an, cauzată de starea precară a sănătăţii Regelui Carol, s-a sărbătorit jubileul Universităţii. 1912, 7 noiembrie - Prin Regulamentul Facultăţii de Ştiinţe, publicat în Monitorul Oficial, s-a înfiinţat secţia de Ştiinţe agricole la Universitatea din Iaşi. Secţia s-a transformat în 1933 în Facultatea de Ştiinţe Agricole; această facultate a dat naştere mai apoi, în 1940, Institutului Agronomic din Iaşi. 1912 - Şcoala de electricitate industrială de la Iaşi devenea, prin lege, Institut electrotehnic. 1913, decembrie - S-a inaugurat Observatorul astronomic, apărut prin strădania profesorului Constantin Popovici. 1913 - Petru Bogdan a creat prima Catedră de Chimie fizică din ţară, sub denumirea de Chimie fizicală şi analitică. 1914/1915 - S-a înfiinţat prima cantină a Universităţii, în casele Bonciu, din str. Lascăr Catargiu. 1916 - La iniţiativa profesorului Orest Tafali a fost înfiinţat Muzeul de Antichităţi, într-o clădire din str. Carol, nr. 16. 1920 - Secţia de Ştiinţe agricole a Universităţii din Iaşi a eliberat prima diplomă de inginer agronom din România. 1920 - S-a susţinut, la Iaşi, prima teză de doctorat în matematici. 1923, 13 februarie - Şcoala de electricitate a devenit Institut Electrotehnic, ce a înglobat de la 15 septembrie, acelaşi an, şi Secţia de chimie. În 1939 Institutul s-a transformat în Politehnica „Gheorghe Asachi” din Iaşi. 1926 - S-a înfiinţat Facultatea de Teologie la Chişinău, prin strădaniile profesorului Ion Petrovici, în calitatea sa de ministru al Instrucţiunii şi Cultelor. 1926 - A luat fiinţă Staţiunea zoologică maritimă (care va primi numele de „Regele Ferdinand I”) de la Agigea, prin eforturile depuse de prof. Ion Borcea. 1933, 9 aprilie - A fost promulgată legea prin care Secţia de ştiinţe agricole a Facultăţii de Ştiinţe se transforma în Facultatea de Ştiinţe Agricole, cu sediul la Chişinău. Ea a funcţionat la Chişinău până în 1938, însă a aparţinut din punct de vedere administrativ de Universitatea din Iaşi. 1933, 10 iunie - A avut loc solemnitatea inaugurării spaţiului mărit al localului vechii Universităţi, în prezenţa prof. Petre Andrei, subsecretar de Stat. 1933, 2 decembrie - Prin Decretul regal nr. 3119, Universitatea din Iaşi a primit denumirea de Universitatea Mihăileană. 1933 - Pe fondul crizei economice, învăţământul farmaceutic de la Universităţile din Iaşi şi Cluj Napoca a fost concentrat la Bucureşti. 1934, 26 martie - A fost acordat primul titlu de Doctor Honoris Cauza al Universităţii, P.S.S. Episcopului Dionisie Tighineanul. 1935 - Universitatea a găzduit Congresul naţional de tuberculoză. 1937, octombrie - Univeristatea a găzduit al V-lea Congres naţional de numismatică şi arheologie. 1937, octombrie - Sub egida Univeristăţii s-a organizat Congresul naţional de neurologie, psihiatrie, psihologie, endocrinologie şi medicină legală. 1938 - Facultatea de Ştiinţe Agricole şi secţiile de Ştiinţe aplicate de la Facultatea de Ştiinţe au trecut în componenţa nou-înfiinţatei Şcoli Politehnice „Gh. Asachi” din Iaşi. 1940, aprilie - S-au pus bazele Institutului de Turcologie, ce funcţiona pe lângă Facultatea de Litere şi Filozofie şi se afla sub conducerea lui Franz Babinger – Director de studii – şi Nicolae Iorga – Director general onorific. 1940, 6 septembrie - Profesorii Universităţii din Iaşi, adunaţi în sala Marelui Colegiu, au protestat împotriva răpirilor teritoriale din vara anului 1940. 1940 - Sub presiunea ultimatumului sovietic, Facultatea de Teologie s-a refugiat la Iaşi, unde va funcţiona până la 22 iunie 1941. 1940 - Laboratorul de bacteriologie, din cadrul Facultăţii de Medicină a devenit Institut, purtând numele lui Al. Slătineanu. 1940 - Olga Necrasov şi-a susţinut doctoratul la Iaşi, cu tema Cercetări antropologice în nord-estul României, punându-se, astfel, bazele studiilor în domeniul antropologiei. 1941, februarie - Consiliul Facultăţii de Litere şi Filozofie a decis crearea Catedrei de Gramatică comparată, prima de acest fel din ţară. 1941, 17 octombrie - Facultatea de Teologie a Universităţii din Iaşi a fost desfiinţată, prin contopirea cu Facultatea de Teologie din Cernăuţi. 1941 - Seminarul de istoria românilor, din cadrul Facultăţii de Litere şi Filozofie a fost ridicat la rangul de institut, denumit Institutul de istorie a românilor „A. D. Xenopol”, sub conducerea lui Ilie Minea; din mai 1943, el s-a intitulat Institutul de istorie naţională „A. D. Xenopol”. 1941 - În contul efortului de război, Universitatea a pus la dispoziţia armatelor germane şi române Căminul Central Studenţesc, în care trupele Reichului au amenajat un depozit farmaceutic şi Căminul Regina Maria, transformat în spital de triaj. 1942, 2 decembrie - Prin Decretul-Lege nr. 886, Univeristatea a primit numele de „Cuza Vodă”. 1943, aprilie - În prezenţa ambasadorului Italiei la Bucureşti a fost inaugurat Institutul de Limbă şi literatură italiană de la Facultatea de Litere şi Filozofie. 1943 - S-a înfiinţat Muzeului Etnografic al Moldovei, ataşat Catedrei de Introducere în geografie. 1944, 25 martie - A început evacuarea Universităţii „Cuza Vodă”, la Alba Iulia. Aproximativ 1500 de persoane, profesori, studenţi, personal auxiliar şi familiile acestora, au trebuit să părăsească Iaşul. În acelaşi timp, au fost trimise în Transilvania arhivele Rectoratului şi ale facultăţilor, volumele cele mai valoroase din bibliotecile Universităţii, precum şi piese ale instalaţiilor din laboratoarele facultăţilor. 1944, 2 octombrie - Senatul universitar s-a întrunit sub preşedinţia rectorului Mihai David şi a decis formarea comisiei de epurare la Universitate, care îi avea în componenţă pe Leon Baliff (Facultatea de Medicină), Gh. Zane (Facultatea de Drept) şi I. Gh. Botez (Facultatea de Ştiinţe); ulterior comisia a fost formată din Al Myller, Iorgu Iordan şi Gh. Zane (înlocuit cu Andrei Oţetea). 1945, 13 mai - Se deschidea noul an universitar la Iaşi, marcându-se astfel sfârşitul perioadei de refugiu la Alba Iulia. 1945 - Facultatea de Teologie a început să funcţioneze la Suceava. 1947 - Prin decretul-lege 148 al Marii Adunări Naţionale a R.P.R., au fost desfiinţate toate institutele de profil istoric din ţară, inclusiv cel de la Iaşi şi s-a creat o singură instituţie: Institutul de istorie al Academiei R.P.R., cu două filiale, la Cluj Napoca şi Iaşi. 1948, 2 aprilie - Facultatea de Teologie a fost desfiinţată, în urma publicării Legii nr. 87, cu privire la „raţionalizarea” învăţământului teologic. 1948 - Universitatea a primit numele „Alexandru Ioan Cuza”. 1948 - Facultatea de Ştiinţe s-a divizat în patru facultăţi: Matematică-Fizică, Chimie, Biologie şi Geografie. 1948 - Facultatea de Medicină s-a transformat în Institut autonom. 1948 - S-a înfiinţat Facultatea de Istorie-Geografie, cu o secţie de Istorie şi o secţie de Geografie. 1948 - Facultatea de Drept a fost denumită Facultatea de Ştiinţe Juridico-Administrative şi apoi Ştiinţe Juridice. 1948 - S-au desfiinţat toate revistele Universităţii: „Revista Adamachi”, „Annales Scientifiques de l’ Université de Iassy”, „Revista Medico-chirurgicală” şi „Buletinul Institutului de Filologie M. Philippide”. 1949 - Universitatea a organizat pentru prima dată cursuri serale. 1949/1950 - Pe baza experienţei U.R.S.S. a fost organizat învăţământul fără frecvenţă; primele secţii au funcţionat în cadrul facultăţilor de Matematică-Fizică, Ştiinţe Naturale, Filologie-Istorie şi Juridică. 1950 - S-a înfiinţat Facultatea de Geologie-Geografie. 1950 - Muzeului de istorie naturală a fost redeschis după repararea distrugerilor provocate de război. 1950 - A început funcţionarea Şcolii superioare pedagogice (1950-1952), în cadrul Universităţii. 1951 - S-a desfiinţat Facultatea de Pedagogie-Psihologie. 1951 - A fost construită Creşa Univeristăţii, cu o capacitate de 20 de locuri. 1952 - A început funcţionarea Institutului pedagogic de doi ani (1952-1955), în cadrul Universităţii. 1953 - A început funcţionarea Facultăţii muncitoreşti în cadrul Universităţii. 1955 - Facultatea de Ştiinţe Naturale a fost redenumită Facultatea de Ştiinţe Naturale-Geografie. 1956, septembrie - A fost creată Staţiunea Miroslava, cu scopul de a asigura o bază experimentală unor discipline ca genetica, fiziologia plantelor sau ecologia. 1956, septembrie - A fost creată Staţiunea Miroslava, cu scopul de a asigura o bază experimentală unor discipline ca genetica, fiziologia plantelor sau ecologia. 1956 - Facultatea de Geologie - Geografie a fost transformată în Facultatea de Ştiinţe Naturale – Geografie. 1957 - Facultatea de Istorie-Filosofie a devenit Facultatea de Filologie-Istorie. 1959 - Facultatea de Ştiinţe Naturale – Geografie şi-a schimbat numele, în Facultatea de Biologie – Geografie. 1960, 27-30 octombrie - S-au desfăşurat festivităţile prelejuite de aniversarea celor 100 de ani de la înfiinţarea Universităţii, ca instituţie modernă de învăţământ. 1960 - Facultatea de Filologie-Istorie s-a scindat în două facultăţi: Filologie şi Istorie-Filozofie. 1960 - Grădina Botanică a fost mutată în Copou şi a început să funcţionaze efectiv, în noul amplasament, din 1964. 1960 - S-a dat în folosinţă cantina „Târguşor Copou”, cu o capacitate de 400 de locuri. 1961 - Au fost terminate trei cămine studenţeşti în complexul „Târguşor Copou”, ce însumau 990 de locuri. 1962 - A luat fiinţă Facultatea de Ştiinţe Econo¬mice. 1962 - Facultatea de Matematică-Fizică s-a scindat, apărând Facultatea de Matematică-Mecanică şi Facultatea de Fizică. 1962 - Staţiunea de cercetări maritime Agigea a fost redenumită Staţiunea de cercetări biologice „I. Borcea”. 1962 - S-a finalizat constucţia celui de-al patrulea cămin din cadrul complexului „Târguşor Copou”. 1963 - Au fost inaugurate patru cămine, cu 1632 de locuri, în „Complexul numărul 2” şi o cantină cu autoservire, pentru 2000 de studenţi. 1963-1964 - A fost construită o nouă clădire a Universităţii, care a găzduit de la început facultăţile de Ştiinţe Economice, Biologie şi Geografie. 1965 - A fost organizat un Centru de Sociologie, în cadrul Universităţii. 1965 - Ca urmare a eforturilor profesorului Adolf Haimovici, la Facultatea de Matematică s a înfiinţat specializarea Maşini de Calcul. 1965 - S-a înfiinţat Clubul Sportiv „Universitatea” Iaşi, care înlocuia fostele Cluburi Sportive „Ştiinţa”. 1968 - A apărut la Editura Didactică şi Pedagogică prima carte de informatică scrisă la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, cu titlul Calculatoare universale şi teoria programării, autor fiind profesorul Costică Cazacu. 1970 - Staţiunea de cercetări biologice „I. Borcea” a trecut în subordinea Institutului român de cercetări marine. 1970 - Staţiunea Miroslava a trecut în administrarea autorităţilor municipale. 1970-1971 - S-au dat în folosinţă căminele studenţeşti din complexul „30 Decembrie”. 1971, 30 iunie - Facultatea de Educaţie Fizică a fost preluată de Universitate, în urma adoptării Hotărârii Consiliului de Miniştri nr. 775. 1971 - Specializarea Maşini de Calcul s a transformat în Secţia de Informatică din cadrul Facultăţii de Matematică. 1974 - S-a produs trecerea abuzivă a Facultăţii de Chimie la Institutul Politehnic Iaşi, creându se Facultatea de Tehnologie Chimică. 1974 - S-a creat Facultatea de Învăţământ Pedagogic, care a funcţionat trei ani. 1974 - Staţiunea de cercetări „Stejaru” de la Pângăraţi a fost trecută în subordinea Centrului de cercetări biologice Iaşi. 1975 - S-a înfiinţat Centrului de Calcul al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”. 1975 - Ca urmare a aplicării planului de integrare a cercetării cu „practica social-politică şi învăţământul”, Institutul „A. D. Xenopol” a trecut în subordinea Facultăţii de Istorie şi Filozofie. 1980 - A fost înfiinţată Facultatea de Biologie-Geografie-Geologie. 1980 - S-a desfiinţat Clubul Sportiv „Universitatea”. La nivelul centrului universitar şi-a desfăşurat activitatea doar un singur club, „Politehnica Iaşi”, care a preluat secţiile tuturor structurilor sportive studenţeşti existente. 1982 - S-a înfiinţat Laboratorul de Acvacultură şi Ecologie Acvatică Piatra Neamţ, prin desprinderea de Staţiunea „Stejarul” de la Pângăraţi. El a funcţionat ca subunitate a unor instituţii de cercetare aflate în coordonarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice din Bucureşti. 1986 - Facultatea de Matematică-Mecanică a fuzionat din nou cu Facultatea de Fizică. 1987, 17 februarie - S-a produs revolta studenţilor de la Iaşi împotriva condiţiilor de viaţă şi studiu din cămine. 1989 - Facultatea de Filologie s-a transformat în Facultatea de Litere. 1989 - Facultatea de Matematică devine facultate de sine stătătoare. 1990, 8 iunie - Direcţia generală a Învăţământului Superior a comunicat acordul pentru înfiinţarea Editurii, ca unitate componentă a Universităţii, fără personalitate juridică. 1990 - Facultatea de Chimie a revenit la Universitate. 1990 - S-a reînfiinţat Facultatea de Fizică. 1990 - Din cadrul Facultăţii de Biologie, Geografie şi Geologie s-au desprins două facultăţi: Biologie şi Geografie – Geologie. 1990 - Universitatea a recuperat Staţiunea de la Agigea. 1990 - Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” a înfiinţat Staţiunea biologică Potoci, pentru a dezvolta direcţiile de cercetare limnologică teoretică şi aplicativă asupra lacurilor de acumulare montane. 1991 - A fost reînfiinţată Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iaşi. 1992, 16 ianuarie - S-a înfiinţat prima Facultate de Informatică din ţară. 1994, 1 octombrie - Secţia de Educaţie Fizică s-a transformat în Facultate de sine stătătoare. 1997 - S-a reînfiinţat Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei. 1998, 4 iunie - Senatul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” a adoptat hotărârea prin care s-a aprobat noua titulatură a Facultăţii de Ştiinţe Economice, Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor, denumire folosită în actele oficiale începând cu 1 octombrie 1998. 1998 - A început programul de mobilităţi SOCRATES la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. 2000 - S-a decis ca denumirea Universităţii să se transforme din „Al. I. Cuza”, în „Alexandru Ioan Cuza” – Iaşi. 2000 - S-a înfiinţat Centrul de Studii Europene, în cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”. 2000 - S-au înfiinţat două staţiuni de practică studenţească şi de cercetare: staţiunea „Ion Gugiuman” (prin preluarea staţiei meteorologice din masivul Rarău) şi staţiunea „Simion Mehedinţi” (prin preluarea staţiei meteorologice din localitatea Tulnici - Vrancea). 2001, 4-5 iulie - Facultatea de Teologie Ortodoxă din Iaşi a primit aprobarea să poarte numele de Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae”. 2002, 15 decembrie - Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” a devenit membru titular al Agenţiei Universitare a Francofoniei. 2002 - S-a înfiinţat Facultatea de Teologie Romano-Catolică. 2002 - Laboratorul de Acvacultură şi Ecologie Acvatică Piatra Neamţ a revenit în structura Universităţii. 2003, septembrie - A fost inaugurat căminul studenţesc „Gaudeamus”, cu o capacitate de 338 de locuri, destinate atât studenţilor şi profesorilor de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”. 2003, 1 octombrie - S-a înfiinţat Grădiniţa „Junior”, prima instituţie de acest fel fondată de o universitate din România. 2003 - Centrul de Calcul al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” a fost desfiinţat. 2003 - Universitatea a preluat Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Acvacultură şi Ecologie Acvatică. 2005, martie - Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” a avut iniţiativa constituirii unei reţele a principalilor săi parteneri francofoni, punând astfel bazele Reţelei Universităţilor Francofone „Alexandru Ioan Cuza”. Alături de instituţia ieşeană, membrii fondatori au fost Université d’Angers, Université de Genève, Université des Science et Technologies de Lille, Université Catolique de Louvain, Université de Poitiers. 2005 - S-a trecut la structura „Bologna”, studiile de licenţă reducându se la 3 ani, iar doctoratul reorganizându-se în două forme: ştiinţific şi profesional. 2005 - Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” a fost acceptată ca membru al Reţelei Utrecht, din care mai făceau parte 31 de instituţii, din 28 de ţări. 2006, septembrie - Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” a devenit membru al organizaţiei Magna Charta Universitatum, fondată de Universitatea din Bologna şi Asociaţia Universităţilor Europene. 2006 - Universitatea a obţinut de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării „Premiul pentru publicaţii ştiinţifice internaţionale”. 2006 - Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” a semnat, ca membru fondator, actul de înfiinţare a Reţelei Universităţilor Balcanice, din care mai fac parte două universităţi din Grecia, două din Albania, una din Bulgaria, trei din Serbia, una din Turcia şi una din Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. 2006 - S-a înfiinţat Platforma integrată pentru studii avansate în nanotehnologii moleculare – AMON, la care participă facultăţile de Fizică, Chimie, Biologie, Informatică. 2006 - S-a înfiinţat Platforma de formare şi cercetare interdisciplinară în domeniul arheologiei – ARHEOINVEST, la care participă facultăţile de Istorie, Geografie-Geologie, Biologie, Fizică. 2006 - S-a înfiinţat Platforma MEDIAEC – Mijloace eficiente de dezvoltare-inovare a educaţiei şi cercetării interdisciplinare în formare, comunicare şi servicii, la care participă toate facultăţile din Universitate. 2007 - Universitatea a obţinut de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării „Premiul pentru lucrări ştiinţifice publicate în jurnale ISI”. 2007 - Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” a fost acceptată ca membru al Grupului Coimbra, organizaţie a universităţilor europene, fondată în 1985. 2007 - S-a înfiinţat Şcoala Junior din cadrul Universităţii, prima instituţie de acest fel din România. 2007 - A fost inaugurat căminul „Akademos”, cu o capacitate totală de 500 de locuri. 2008, 11 iunie - Facultatea de Filozofie şi-a schimbat denumirea în Facultatea de Filozofie şi Ştiinţe Social-Politice, prin Hotărâre de Guvern. 2008 - Universitatea a obţinut de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării Premiul I în „Topul excelenţei în cercetare” pentru Centrul de excelenţă CARPATH – Center for Applied Research in Phsysics and Advanced Technologies. 2008 - Universitatea a fost acreditată ca unitate a sistemului de cercetare-dezvoltare de interes naţional. 2008 - A fost înfiinţat primul laborator de Geoarheologie din România.