Sinagoga Status Quo din Târgu Mureş

Templul mare din Târgu Mureş este un lăcaş de cult evreiesc din municipiul Târgu Mureş, localizat pe Str. Şcolii nr. 6 (actualmente Str. Aurel Filimon nr. 24). El a fost construit între anii 1899-1900, în stil eclectic. Sinagoga Mare din Târgu Mureş a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din judeţul Mureş din anul 2004, având codul de clasificare MS-II-m-B-15544. [1] Prezenţa evreilor în Târgu Mureş este atestată pentru prima dată în anul 1682. În deceniile următoare, comunitatea evreilor a crescut numeric, devenind a doua ca mărime din Transilvania, după cea din Alba Iulia. În anul 1785 evreii din Târgu Mureş aveau o sinagogă de lemn, care putea adăposti 150-200 de persoane. În 1870, numărul evreilor din oraş era de 1.511. [2] Populaţia evreiască a avut un rol important în dezvoltarea oraşului. Evreii erau industriaşi, editori, comercianţi, medici, bancheri, avocaţi, profesori, dar şi mici meseriaşi. În anul 1880 a fost înfiinţată o şcoală evreiască, care a fost mutată în 1890 într-o clădire de pe Str. Horea. Numărul evreilor a crescut constant în prima jumătate a secolului al XX-lea: 2.755 evrei (în 1910), 3.246 (în 1920) şi 5.693 (în 1941). Astfel, în perioada interbelică, în oraş funcţionau două sinagogi (ambele ortodoxe): una pe str. Brăilei şi alta pe str. Şcolii, cu o capacitate totală de 1.200 locuri. Dictatul de la Viena şi anexarea nordului Transilvaniei de către Ungaria în septembrie 1940 a avut efecte dezastroase pentru comunitatea evreilor din oraş. În anul 1944, în oraş locuiau aproape 8.000 de evrei, care reprezentau 16% din populaţia totală. [3] Autorităţile horthyste maghiare i-au concentrat pe evrei într-un ghetou format la Fabrica de cărămizi din Tg.Mures şi apoi, în perioada 27 mai - 8 iunie 1944, au deportat la Auschwitz 7.550 evrei din Târgu-Mureş şi localităţile învecinate. [4] Puţini dintre ei au scăpat cu viaţă. După al doilea război mondial, a început emigrarea în Israel a evreilor rămaşi în Târgu Mureş. Numărul membrilor comunităţii a scăzut puternic, existând doar 646 în judeţul Mureş (conform recensământului din 1977), iar în primul deceniu al secolului al XXI-lea mai locuiau aproximativ 210 persoane.