Sinagoga Mare din Iaşi

Sinagoga Mare din Iaşi este un lăcaş de cult evreiesc din municipiul Iaşi, localizat pe Str. Sinagogilor nr. 1, în centrul oraşului. Ea a fost construită în perioada 1657-1671, fiind cel mai vechi edificiu de cult mozaic de pe teritoriul României. Sinagoga Mare din Iaşi a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din judeţul Iaşi din anul 2004, având codul de clasificare IS-II-m-B-04057. [1] De asemenea şi obeliscul ridicat în memoria victimelor Pogromului de la Iaşi din 28-29 iunie 1941, aflat în faţa Sinagogii Mari din Iaşi, a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din judeţul Iaşi din anul 2004, având codul de clasificare IS-III-m-B-04301.Sinagoga Mare din Iaşi a fost construită între anii 1657-1671 pe un loc al Mănăstirii Aron Vodă, fiind considerată cel mai vechi lăcaş de cult evreiesc păstrat în România. [2] Deoarece cărturarul moldovean Dimitrie Cantemir (1673-1723) menţionează în lucrarea sa "Descrierea Moldovei" (1714-1716) că evreii "pot să–şi facă sinagogă oriunde voiesc, însă nu de piatră, ci numai de lemn" [3], este posibil ca Sinagoga Mare din Iaşi să fi fost construită la început din lemn, aşa cum a fost şi cazul multor biserici ortodoxe înainte de a fi clădite de zidărie. De asemenea, nu era voie ca lăcaşele de cult mozaic să fie mai înalte decât Catedrala Mitropolitană, şi cum legile mozaice spun că sinagoga trebuie să fie cea mai înaltă clădire din cartier, sinagoga a fost zidită în pământ. Conform tradiţiei, sinagoga ar fi existat pe acelaşi loc şi în vremea domnitorului Mihai Racoviţă (1703-1705, 1707-1709 şi 1716-1726), în jurul ei fiind şi un cimitir mozaic. [4] O inscripţie de pe peretele sudic atestă faptul că sinagoga a fost renovată în 1761. Lăcaşul de cult a fost avariat de un incendiu în 1822, fiind distruse de foc lemnăria şi zugrăveala. Acestea au fost ulterior refăcute. O nouă serie de lucrări de restaurare au fost făcute în 1914. În anul 1939, Sinagoga Mare era una dintre cele 112 case de rugăciune evreieşti din Iaşi. [5] Lăcaşele evreieşti de cult erau organizate pe bresle, existând Sinagoga Merarilor, Sinagoga Cismarilor etc. În perioada regimului comunist (1948-1989), marea majoritatea a sinagogilor din Iaşi au fost dărâmate pentru a se construi blocuri pe terenurile respective. În prezent, este singurul lăcaş de cult evreiesc din Iaşi în care se mai oficiază slujbe religioase. De mulţi ani, comunitatea evreilor din Iaşi nu mai are rabin, slujbele religioase fiind oficiate de un membru al comunităţii care cunoaşte legea iudaică. Avariată de cutremurul din 4 martie 1977, Sinagoga Mare din Iaşi a fost reparată din iniţiativa şef-rabinului dr. Moses Rosen, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România şi cu purtarea de grijă a lui Simion Caufman, preşedintele Comunităţii Evreilor din Iaşi. Deasupra intrării au fost amplasate două plăci de marmură, una cu inscripţie în limba română şi cea de-a doua cu inscripţie în ebraică. Pe placa cu inscripţie în limba română sunt scrise următoarele: "Spre amintire veşnică. Această sinagogă terminată în 1671 urmaşă a sinagogii din 1580 a fost restaurată în urma cutremurului din 4 martie 1977 din iniţiativa Eminenţei Sale dl. dr. Moses Rosen, şef rabinul cultului mozaic şi preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România şi prin munca şi abnegaţia d-lui farmacist dr. Caufman Simion preşedinte al Comunităţii Evreilor din Iaşi." În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea "Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM – JOINT", editată de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România în anul 2008, se preciza că Sinagoga Mare din Iaşi este o sinagogă în funcţiune. [6] În anul 2008 au fost începute o serie de lucrări de restaurare a sinagogii. În perioada în care sinagoga este închisă pentru reparaţii, ceremoniile religioase sunt oficiate într-o încăpere mai mică amenajată lângă cantina evreiască din cadrul Comunităţii evreieşti, unde au fost aduse sulurile sfinte şi cărţile de rugăciune. Acolo se slujeşte de 4 ori pe săptămână: luni şi joi de la 8.30, vineri seara şi sâmbăta. Condiţia desfăşurării ceremoniei este participarea a minim 10 bărbaţi. [7] În faţa Sinagogii Mari din Iaşi a fost inaugurat în anul 1976 un obelisc ridicat în memoria victimelor Pogromului de la Iaşi din 28-29 iunie 1941. Acesta a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din judeţul Iaşi din anul 2004, având codul de clasificare IS-III-m-B-04301. [8] Pe acest monument se află o placă de marmură cu următoarea inscripţie în limba română: "În memoria victimelor pogromului fascist de la Iaşi din zilele de 28-29 iunie 1941".