Râul Suceava

Râul Suceava (în ucraineană Сучава) este un râu care străbate teritoriile Ucrainei şi României, fiind afluent de dreapta al râului Siret. Râul Suceava izvorăşte din Masivul Lucina al Obcinei Mestecăniş din Carpaţii Orientali (din regiunea istorică Bucovina, aflată în nord-estul României), în apropiere de frontiera cu Ucraina. În cursul său superior, râul marchează pe o porţiune de 6 km frontiera româno-ucraineană. El curge pe o lungime de 170 km, bazinul său hidrografic ocupând 26% din suprafaţa judeţului Suceava şi are o direcţie generală de curgere NV-SE. Traversează Carpaţii Orientali şi Subcarpaţii Bucovinei, având o cădere importantă în zona de munte, peste 4 m/km şi sub 3 m/km în zona de podiş. Odată cu ieşirea din munţi, cursul Sucevei se împarte pe anumite porţiuni în braţe, care în unele locuri se unesc, iar în altele se ramifică şi se depărtează formând o luncă întinsă, îndeosebi în depresiunea Rădăuţi [1]. Râul Suceava curge prin oraşul Suceava, aici efectuându-se lucrări de îndiguire pentru a se înlătura pericolul de inundaţii. Suceava se varsă în râul Siret în apropiere de oraşul Liteni, la o distanţă de 21 km sud-est de municipiul Suceava. În anul 1792, autorităţile imperiale austriece au construit un pod din lemn pe piloni de piatră pentru a lega oraşul Suceava de localitatea de frontieră, Iţcani. Podul era acoperit, fiind singurul de acest fel din Bucovina. Monografia oraşului Suceava publicată de Animpodist Daşchevici în anul 1899 şi tipărită la Tipografia lui Hermann Beiner ne oferă o descriere a podului. „Podul avea fereşti şi lungime de 300 de paşi, el era construit în mod artificial mai tot din lemn de stejar şi fu aşedat pe columne tari de peatră. Spre apĕrarea podului erau construcţiuni, de care se frângea gheaţa. Astfeliu se putea crede că podul va pute resista prin multe secule tuturor evenementelor, însă marele puvoiu din a. 1893 l’a rupt într’a 7. Iuniu la 3 ore după miedul nopţii” [2]. Această ştire este confirmată şi de Czernowitzer Zeitung, în numărul său din 9 iunie 1893. Podul s-a prăbuşit în noaptea de 7/8 iunie 1893, în urma unor inundaţii devastatoare. În prezent, din construcţia podului pot fi văzute doar resturile unui pilon de piatră aflate pe malul stâng al râului. Pilonul de pe malul drept al râului s-a prăbuşit în apă împreună cu o bucată de mal în anii '80 ai secolului al XX-lea.