Râul Don (în limba rusă: Дон) este unul dintre cele mai importante râuri ale Rusiei. El izvoreşte lângă Tula, la sud-est de Moscova, şi după ce străbate 1.950 km, se varsă în Golful Taganrog al Mării Azov.
De la izvoare, râul curge mai întâi spre sud-est spre Voronej, pentru ca mai apoi să-şi schimbe direcţia spre sud-vest. Cel mai important oraş străbătut de Don este Rostov pe Don, iar cel mai important afluent este Doneţul. n antichitate, râul era considerat graniţa dintre Europa şi Asia.[1] În vremea de maximă înflorire a Greciei Antice, într-o perioadă în care zona Donului era locuită de sciţi, râul cunoscut ca Tanaïs era unul dintre cele mai importante căi comerciale.
Tanais este numele sub care erau cunoscute râul Don şi oraşul aşezat pe malurile lui de către sursele antice greceşti. Se pare că numele modern al cursului de apă derivă din denumirea scitică dānu care, la fel precum contemporanul osetin don, poate fi tradus simplu prin "râu".
În punctul cel mai de est al cursului râului Don, apele sale se apropie de cele ale Volgii. Canalul Volga-Don, cu o lungime de 105 km, este o importantă cale de navigaţie, care leagă cele două râuri. Fortăreaţa hazarilor Sarkel domina în vechime acest important nod de transport. În această zonă a râului s-a desfăşurat Operaţiunea Uranus, unul dintre cele mai importante momente ale celui de-al doilea război mondial.
Regiunea Donului a fost căminul cazacilor de pe Don, care s-au aşezat în valea fertilă a râului în secolele al XVI-lea şi al XVII-lea.
În literatura secolului al XX-lea, Donul şi oamenii săi au fost aduşi în atenţia cititorilor de Mihail Alexandrovici Şolohov, un cazac născut din staniţa Veşenskaia, mai ales prin celebrul său roman "Pe Donul liniştit" ("Tihii Don").
