Poarta Vămii sau a Mănăstirii, prima poarta de acces din cele trei porti ale cetatii, din Braşov, situată la capătul străzii Mureşenilor de astăzi (pe atunci strada Vămii), era compusă dintr-un un veritabil bastion de formă circulară şi un turn, fiind realizat un complex lung de aproape 100 m. Apărută în secolul XVI, poarta era întărită cu stâlpi grei de stejar, ce se băgau cu capetele lor în două găuri făcute în zid. Turnul porţii - cea mai veche parte a fortificaţiei, datând din secolul XIV - era crenelat, pe partea dinspre oraş având un cadran solar. Pe frontispiciu, Poarta Vămii prezenta un tablou mare în culori - imaginea împăratului Sigismund, cel care la 10 martie 1395 a dat poruncă pentru fortificarea oraşului.
Sistemul defensiv era reprezentat de ciocuri şi guri pentru păcură şi de un pod mobil cu lanţuri, care se trăgea noaptea. Bastionul porţii, în formă de potcoavă, se întindea până la Cercul Militar de astăzi, dar zidurile cetăţii şi turnul fortificaţiei se aflau pe locul bulevardului Eroilor. În zidul bastionului, lângă turn, se afla o portiţă pentru pietoni. Spre interiorul oraşului se întindea un coridor boltit, lung de 30 de m. Şanţul cu apă din faţa bastionului era trecut pe un pod mobil de lemn. Pe parcursul coridorului interior, drumul putea fi blocat prin mai multe porţi şi gratii, ceea ce facea ca bastionul sa fie inexpugnabil. Pe parcursul de la poarta exterioară până în oraş, drumul putea fi blocat prin mai multe porţi şi gratii, complexul fiind practic de necucerit.
În 1562 detinea 33 de puşti, 10 puşti pragheze şi 7 tunuri mici. În timp de pace, paza era asigurată de un „căpitan de poartă”, cu opt slujitori înarmaţi.
Pe aceasta poartă a intrat în oraş, la 1 martie 1600, Mihai Viteazul. Tot pe aceasta poartă domnitorul a părăsit oraşul la 1 iulie 1600, dupa încheierea victorioasă a campaniei din Moldova.
Frumuseţea porţii a fost puternic afectată de cutremurul din 1738, ea practic prăbuşindu-se. A fost dărâmată definitiv abia în 1836.
