Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat

Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat (PNŢCD) este un partid politic din România, continuatorul Partidului Naţional Ţărănesc ce a activat în România între 1926 şi 1947. După moartea lui Corneliu Coposu şi a lui Ion Raţiu conducerea partidului a fost disputată între diverse tabere. La congresul extraordinar din 18 iunie 2011 fostul premier Victor Ciorbea a fost ales cu mare majoritate de voturi în funcţia de preşedinte al formaţiunii. În 1990, Corneliu Coposu a înfiinţat Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat ca succesor al Partidul Naţional Ţărănesc interbelic. Schimbarea de titulatură a făcut posibilă integrarea în Internaţionala Creştin Democrată, însa a implicat şi schimbarea radicală a programului partidului. După guvernarea 1996 - 2000, aspru criticată, Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat, principalul exponent al Convenţiei Democrate Române, nu a reuşit să obţină numărul de voturi necesare trecerii pragului electoral. În urma eşecului electoral din 2004, PNŢCD a pornit un proces de înnoire ideologică şi de imagine. Schimbările s-au reflectat în adoptarea unui nou statut şi în schimbarea denumirii în Partidul Popular Creştin Democrat. Pe 10 septembrie 2006, Comitetul Naţional de Conducere a decis revenirea la denumirea iniţială de Partidul Naţional Ţărănesc Creştin Democrat. La 21 ianuarie 2007 în funcţia de preşedinte a fost ales omul de afaceri Marian Miluţ, care a devenit membru al partidului în anul 2005. Fostul preşedinte, Gheorghe Ciuhandu, care este şi primar al municipiului Timişoara, nu a mai candidat [1]. Incepând din 20 august 2008, Marian Petre Miluţ este inlocuit de Radu Sârbu. Fostul preşedinte nu a acceptat rezultatul Congresului din august 2008 şi s-a considerat în continuare în funcţie pana in vara anului 2010 cand a hotărât sa renunţe. La Congresul extraordinar al PNŢCD, care a avut loc la Bucureşti, la Palatul Parlamentului, în ziua de 18 iunie 2011, Victor Ciorbea a fost ales preşedinte al acestei formaţiuni politice, cu majoritate de voturi. Din 567 de buletine de vot, 529 au fost pentru moţiunea susţinută de Victor Ciorbea, patru împotrivă şi 34 au fost anulate.[1]