Mască facială

Masca facială este o componentă principală a echipamentului individual de scufundare profesională. Poate fi utilizată cu aparat autonom de respirat sub apă sau cu alimentare de la suprafaţă, atât cu aer cât şi cu amestec respirator (Heliox). Primele tipuri de măşti faciale au apărut în anul 1966 când Bev Morgan şi Bob Kirby înfiinţează în Santa Barbara, California, firma „Kirby Morgan Corporation” ca urmare a intensificării exploatării resurselor petroliere offshore. S-a adaptat şi perfecţionat echipamentul clasic Siebe-Gorman care devine tot mai greoi şi dificil de utilizat. Perfecţionările aduse noilor echipamente s-au axat în special pe realizarea unei noi generaţii de aparate de respirat sub apă având greutate mult redusă. Masca facială are rolul de a asigura scafandrului: respiraţie la cerere comunicaţii cu suprafaţa vizibilitate sub apă. O mască facială are următoarele elemente componente:' detentor' piesă oro-nazală' vană de alimentare cu amestec respirator' clapet antiretur' sistem de comunicaţii' tijă pentru echilibrarea urechii medii' cagulă' piesă elastică de fixare' geam' cadru principal'