Mănăstirea Zosin este o mănăstire ortodoxă din România, situată în satul Băluşeni din comuna omonimă (judeţul Botoşani). Ea se află amplasată într-o zonă pitorească, într-o poiană aflată într-o pădure (la o distanţă de aproximativ 15 km sud de municipiul Botoşani).
Ansamblul Mănăstirii Zosin (Schitul Zosin) a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din judeţul Botoşani din anul 2004, având codul de clasificare BT-II-m-B-20183 şi fiind alcătuit dintr-un singul obiectiv [1]:
Biserica de lemn "Adormirea Maicii Domnului" - datând din 1779, având codul BT-II-m-A-01948.01 În anul 1779, şetrarul Tudorachi Başotă a ctitorit o biserică de lemn în pădurea din apropierea satului Băluşeni. Deasupra uşii de la intrare se află o inscripţie cu caractere chirilice săpată în lemn cu următorul text: „Această Sf. Biserică este făcută de dumnealui şătrariu Tudorache Başută, care se cinsteşte cu Hramul Adormirea prea Sfintei Născătoare de Dumnezeu, în zilele măriei sale Constantin Moruz, Voievod, în anul 1779”.
Pereţii bisericii au fost tencuiţi în exterior şi în interior, fiind pictată în 1834 direct pe lutul care acoperă nuielele [2]. Acoperişul bisericii este din şindrilă, fiind refăcut de câteva ori.
Legea secularizării averilor mănăstireşti din 1863 a dus la deposedarea mănăstirii de moşiile deţinute, iar Schitul Zosin a fost desfiinţat.
În anul 1990, IPS Mitropolit Daniel Ciobotea al Moldovei şi Bucovinei a dispus reînfiinţarea vechiului aşezământ monahal Schitul Zosin şi l-a numit ca stareţ pe tânărul ieromonah Firmilian Ciobanu (1968-1997) de la Mănăstirea Cozancea. Acesta era din părţile locului, fiind născut în satul Dracşani (comuna Suliţa).
Stareţul Firmilian a săvârşit prima Sf. Liturghie la 8 septembrie 1990 în biserica de lemn veche şi dărăpănată. În anul 1991, el a început construirea unei noi biserici cu hramul Adormirea Maicii Domnului, cu ajutorul a trei fraţi şi al credincioşilor din raza municipiului Botoşani. Catapeteasma, stranele şi tâmplăria au fost confecţionate de fratele său mai mare, Alexandru Ciobanu [3]. S-au mai construit apoi o casă monahală cu 10 camere, inclusiv trapeza, o bucătarie, o magazie şi camere de oaspeţi, după care a urmat turnul clopotniţă din piatră (cu două clopote mari) şi toate anexele gospodăreşti. Noua biserică a fost sfinţită la data de 26 septembrie 1993 de către IPS Daniel, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi. Cu această ocazie, ieromonahul Firmilian a fost hirotesit protosinghel.
Protosinghelul Firmilian s-a înscris în anul 1994 la Seminarul Teologic "Veniamin Costachi" de la Mănăstirea Neamţ (el neavând absolvită decât o şcoală profesională) pe care l-a frecventat timp de trei ani. În vara anului 1996, biserica a fost pictată în interior şi s-a instalat o centrală termică pentru biserică, trapeză, bucătărie şi casa monahală.
La 29 ianuarie 1997, în ajunul sărbătorii Sf. Trei Ierarhi, PC protosinghel Firmilian Ciobanu, stareţ şi ctitor al Mănăstirii Zosin, a murit la vârsta de numai 29 ani, într-un tragic accident rutier petrecut în apropierea Botoşaniului. A fost înmormântat în curtea mănăstirii, la slujba de înmormântării luând parte PS Episcop-Vicar Calinic Botoşăneanul al Arhiepiscopiei Iaşilor şi peste 1.000 de credincioşi, monahi, preoţi şi monahii, printre care şi mulţi stareţi de la mănăstirile din judeţele Botoşani, Iaşi şi Suceava.
Stareţului Firmilian i-au succedat ca stareţi protosinghelul Iosif Grigore (fost stareţ la Mănăstirea Cozancea) şi ieromonahul Teodosie Pleşca (1999-...) [4].
În scopul facilitării accesului către mănăstire, s-au făcut o serie de excavaţii în dealul din preajmă, pământul fiind mutat mai la vale, iar cu o parte din el s-a acoperit un iaz. Aceste lucrări au dus la destabilizarea terenului, producându-se alunecări de teren şi apărând crăpături în chiliile călugăreşti şi anexele gospodăreşti. Călugării de la Zosin au început construirea unei noi biserici, aproape de drumul naţional Târgu Frumos-Botoşani, dorind să mute mănăstirea pe deal [5].
