Mănăstirea Teodoreni

Mănăstirea Teodoreni, întâlnită şi sub denumirea de Mănăstirea Todireni, este o mănăstire de maici amplasată în municipiul Suceava, pe Str. Cuza Vodă nr. 19, în cartierul Burdujeni. Ea a fost ctitorită în anul 1597 de către postelnicul Teodor Movilă, fratele mai mare al domnitorului Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606). Ansamblul Mănăstirii Teodoreni a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din judeţul Suceava din anul 2004, având codul de clasificare SV-II-a-B-05463 şi fiind alcătuit din următoarele 4 obiective: [1] Biserica "Înălţarea Domnului" - datând din secolul al XVI-lea, cu transformări din 1785, având codul SV-II-m-B-05463.01 Chiliile vechi - datând de la sfârşitul secolului al XVI-lea, având codul SV-II-m-B-05463.02 Turnul clopotniţă - datând din 1597, având codul SV-II-m-B-05463.03 Zidul de incintă - datând din secolul al XVIII-lea, având codul SV-II-m-B-05463.04 În anul 1472, pe locul unde se află astăzi Mănăstirea Teodoreni, sfetnicul Bunea a construit o biserică din lemn, aici aducându-le la porunca lui Ştefan cel Mare pe domniţa Maria şi fiica ei, Maria Voichiţa, de la curtea lui Radu cel Frumos. Biserica a fost ulterior arsă de turci. [2] Pe locul acestei bisericuţe, la sfârşitul secolului al XVI-lea, postelnicul Teodor (Toader) Movilă a ctitorit o mănăstire de călugări, zidind acolo o biserică de zid. Postelnicul făcea parte dintr-o familie boierească de vază a Moldovei, fiind fiul mai mare al logofătului Ioan Movilă şi a primei sale soţii Greaca, şi frate vitreg cu domnitorii Ieremia şi Simion Movilă şi cu mitropolitul Gheorghe Movilă al Moldovei. Pisania bisericii s-a pierdut, dar pe copertina contrafortului de la absida altarului se află înscris anul 1597, care indică tocmai data înălţării edificiului. [3] Ctitorul a înzestrat mănăstirea cu numeroase moşii şi sate (Adâncata, Nagoreni, Gruşeviţa), Teodorenii devenind una dintre cele mai bogate mănăstiri din Moldova. Împrejurimile din jurul mănăstirii erau nelocuite. Pentru a lucra moşiile mănăstirii au fost aduşi aici ţărani ruteni din părţile Storojineţului, cărora li s-au dat o bucată de pământ pentru a-şi construi case. Astfel s-a format satul Teodoreni. Treptat, aici s-a aşezat şi populaţie românească. Proprietarul moşiei Teodoreni, marele logofăt şi cronicar Miron Costin, pe vremea când era pârcălab de Hotin, a apelat la un baci pe nume Burduja pentru a transmite mesaje către slujbaşii săi din Teodoreni. Numele localităţii s-a schimbat astfel din Teodoreni în Burdujeni.