Mănăstirea Samurcăşeşti, denumită şi Mănăstirea Ciorogârla este o mănăstire ortodoxă din România situată în comuna Ciorogârla, judeţul Ilfov, în apropiere de râul Ciorogârla, înscrisă în Lista Monumentelor Istorice sub codul IF-II-a-B-15274. [1] Mănăstirea Samurcăşeşti a fost înfiinţată în anul 1808, de vornicul Constantin Samurcaş, care a zidit-o pe moşia sa din satul Ciorogârla, la 15 km de Bucureşti, cu puţin timp înainte de a deceda. În anul 1847, clucerul Alexandru Samurcaş, nepot de frate şi fiu adoptiv al ctitorului, a asigurat mănăstirii vatra şi pământul din jurul, ei punând de asemenea şi reguli de administraţie, iar în 1845 a făcut şi prima reparaţie la biserica mănăstirii, care fusese afectată de cutremurul din 1838. O nouă reparaţie, mai temeinică, s-a realizat între anii 1866-1869, cu fonduri alocate de către Ministerul Cultelor. După reparaţie, în anul 1870, biserica a fost pictată de pictorul Gheorghe Tattarescu şi sfinţită în 13 decembrie a aceluiaşi an.
În 1876, în cimitirul mănăstirii, a fost construită o biserică mică, cu hramul Sf. împăraţi Constantin şi Elena, cu destinaţia de capelă.
În anul 1910 în apropierea cimitirului mănăstirii s-a ridicat un corp de case cu 20 de camere, dar în anul 1914, în urma unui mare incendiu, este distrus tot corpul de case ctitoriceşti unde se aflau 30 de chilii, stăreţia şi un frumos salon oriental, cu această ocazie dispărând şi o bună parte din arhiva mănăstirii. În timpul primului război mondial, mănăstirea a suferit de pe urma trupelor gemane de ocupaţie, care au luat, printre altele, şi cele două clopote ale mănăstirii. Acestea au fost înlocuite cu altele noi în 1919 şi 1925.
