Liceul Teoretic „Ion Creangă” din Bălţi

Liceul Teoretic Regional „Ion Creangă” din Bălţi a fost infiinţat în baza hotărârii Guvernului Republicii Moldova nr. 563 din 11 august 1995 şi ordinul Ministerului Învaţământului al Republicii Moldova nr. 314 din 24 august 1995. Realmente, Liceul Teoretic Regional este revigorarea, peste ani, a fostului Liceu de băieţi „Ion Creanga” din Bălţi, care a activat ca o instituţie de prestigiu în perioada 1918-1944, dând Ţării personalitaţi notorii in ştiinţa şi cultura românească. Liceul a fost fondat la 10 septembrie 1906 şi până în 1918 a fost un Gimnaziu de băieţi. Primul director al gimnaziului a fost Nikolai Voskresenski, care a fost în fruntea instituţiei de învăţă,ânt până în 1911. Gimnaziul era de patru clase (curs primar). Ulterior, în fiece an, în componenţa Gimnaziului s-a adăugat câte o clasă până la completarea cursului superior [1]. În anul şcolar 1910-1911, liceul a fost completat cu ultima clasă, a opta, ca la sfârşitul anului s-a absolvească instituţia primii gimnazişti bălţeni. În primii ani de activitate limba de predare era exclusiv rusa. Situaţia s-a schimbat 1917, când în corespundere cu decizia Congresului învăţătorilor din Republica Democratică Moldovenească, la liceu a fost implimentată limba română ca obiect facultativ, ca peste patru luni să fie complet legiferat [2]. După unirea Basarabiei cu România în 1918, Gimnaziul a fost transformat în Liceul românesc. Abia în 1920 s-a hotărât ca Liceul să poarte numele scriitorului clasic al literaturii române Ion Creangă. În 1921 procesul de naţionalizare a învăţământului liceal a fost finisat. Începând cu clasa a şaptea, liceenii erau divizaţi după aptitudini - în secţia reală şi umanitară. Susţinerea bacalaureatului se făcea în prezenţa părinţilor şi rudelor, ca mai apoi elevii să poartă numele de „absolvenţi ai liceului de băieţi Ion Creangă”. Liceul dispunea de o bibliotecă bogată, iar în cadrul lui s-au înfiinaţat societăţile literare „B. P. Haşdeu”, „G. Coşbuc”, „Unirea” etc. Din 1918 şi până în 1936 au absolvit liceul circa 500 de absolvenţi, majoritatea cărora au devenit personalităţi notorii [3]. Elevii liceului au avut şi o publicaţie care a început să apară din 1935 şi se numea „Crenguţa”. În 1940, în urma anexării Basarabiei de către Uniunea Sovietică, Liceul Ion Creangă a fost desfiinţat. În 1941 liceul se reinfiinţează, ia la 31 octombrie 1943 se inaugurează solemn noul local al Liceului. În martie 1944 Liceul Ion Creangă din Bălţi este evacuat la Liceul „Decebal” din Deva, judeţul Hunedoara. Ulterior acesta a fost iarăşi desfiinţat. Directori ai liceului au fost Ioan Bălţeanu, Marcu Văluţă (1923 - 1939), Simion Varzaru (1941 - 1944) [2]. La 24 august 1995, Liceul Ion Creangă este reînfiinţat în cadrul Universităţii Alecu Russo din localitate. Astfel, Liceul beneficiază de baza materială, bibliotecară a Universităţii. La data redeschiderii contingentul de elevi era de 50 de persoane, în 2006 în clasele a X-a - a XII-a numărul liceenilor a ajuns la circa 300 persoane [1]. Învăţământul se organizează pe profilurile umanist, real şi arte. Activitatea educaţională se centrează pe trei catedre: Ştiinţe socio-umaniste; Matematică şi Ştiinţe şi Arte şi sport.