Fluviul Tajo (Taho) (din greacă tajo, crăpătură, latină tagus, portugheză tejo) este cel mai lung fluviu din peninsula Iberică. Bazinul hidrografic este cel mai populat, atât în Spania cât şi în Portugalia, faţă de alte bazine hidrografice.
Tajo izvorăşte din munţii spanioli Sierra de Albarracin, de la o altitudine de 1 593 m, la o distanţă de numai 150 km de Marea Mediterană. Şerpuieşte printr-o vale îngustă şi străbate câmpiile aflate mai jos. Lângă lacul de acumulare Bolarque, cursul se lărgeste, iar în apropiere de Aranjuez irigă una dintre cele mai fertile văi din Europa. Lângă Toledo se îngustează din nou şi se strecoară printr-un defileu strâmt, înconjurat de stânci de granit.
La graniţa cu Portugalia, Tajo nu îşi schimbă numai numele. În acest loc, se transformă într-un fluviu uriaş şi leneş, cu numeroase bancuri de nisip. Alimentat de mulţi afluenţi, fluviul ajunge în final, la Lisabona şi se varsă printr-un estuar vast în Oceanul Atlantic.
