Cetatea Sighişoara

Cetatea Sighişoara este centrul istoric vechi al municipiului Sighişoara, judeţul Mureş, România. Construit în secolul XII de coloniştii saşi sub denumirea latină Castrum Sex şi păstrat în mod aproape neschimbat până astăzi, ea este locuită şi în prezent. În 1999 cetatea a fost înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.[1] Cetatea este amplasată pe malul sudic al râului Târnava Mare, pe o coastă de deal lungă de 850 m, pe două terase: terasa de jos, Dealul Cetăţii, se află la o altitudine de 350 m p.n.m (ca. 30 m mai sus de Oraşul de Jos), iar terasa de sus, Dealul Şcolii, la o altitudine de 429 m (ca 49 m mai sus de terasa de jos).[2] Popularea Dealului Cetăţii a avut loc în jurul Bisericii Cetăţii, a cărei construcţie a fost începută la sfârşitul secolului al XII-lea. Tot lângă Biserica Cetăţii a funcţionat şi prima şcoală din Sighişoara (menţionată documentar în 1522). O altă şcoală a fost construită în 1607 pe deal, iar în 1619 a fost construită lângă aceasta şcoala nouă. Scara acoperită, iniţial cu 300 de trepte, a fost construită în 1642. Cetatea este înconjurată de un zid de 930 m a cărui înălţime iniţială era de ca. 4m. Ulterior, înălţimea zidului a fost mărită în unele locuri până la 14 m. Zidul a fost construit între secolele al XIV-al şi al XVII-lea[3]ca protecţie împotriva atacurilor turceşti. Zidul avea 14 turnuri, din care 9 se păstrează până în ziua de azi. Turnurile funcţionau ca sedii ale diferitelor bresle meşteşugăreşti. Turnul cu ceas (înălţime: 64m; turn-poartă) Turnul frânghierilor (aflat pe platoul Şcolii din deal, a fost restaurat în sec. al XIX-lea şi serveşte actualmente ca locuinţă a îngrijitorului cimitirului evanghelic din deal) Turnul măcelarilor (hexagonal) Turnul cojocarilor (distrus în incendiul din 1676, dar a fost reconstruit; are 4 niveluri) Turnul ţesătorilor (a fost dărâmat în 1858, pietrele fiind folosite pentru pavajul cetăţii) Turnul croitorilor (pe partea opusă a Turnului cu ceas, este turn-poartă; are 2 etaje; pulberăria de aici a explodat în incendiul din 1676 distrugând turnul, care a fost reconstruit) Turnul giuvaergiilor/aurarilor (incendiat de un trăsnet în 1809, a fost dărâmat în 1863, când pe fundamentul lui a fost construită sala de gimnastică a liceului german; aceasta a fost la rândul ei schimbată în capela cimitirului în 1935/36) Turnul cositorarilor (înălţime: 25 m; patru etaje) Turnul tăbăcarilor (unul din cele mai vechi) Turnul fierarilor (ridicat în 1631 pe temeliile vechiului Turn al bărbierilor; distrus în incendiul din 1676, dar a fost reconstruit) Turnul dogarilor Turnul lăcătuşilor Turnul cizmarilor (marchează capătul de nord al zidului cetăţii; menţionat în 1521, fortificat în 1603, distrus parţial în 1606, reconstruit în 1650, ars în 1676, reclădit în 1681)