Casa Matia din Cluj

Casa Matia din Cluj, iniţial „Casa Stefan Kolb”, aflată în evul mediu pe strada Sfântul Spirit, cu numărul de casă 258,[1] este unul dintre cele mai vechi monumente de arhitectură din Cluj, unicul palat clujean din epoca de tranziţie de la stilul gotic la cel renascentist. În această clădire s-a născut regele Matia Corvinul.Clădirea a fost construită în secolul al XV-lea şi este amplasată în interiorul primei incinte de apărare aparţinând vechii cetăţi. Iniţial a aparţut patricianului sas Stefan Kolb.[2] Conform unor alte surse, ar fi fost folosită şi drept han[3], iar în 1740 a fost cumpărată de urbea clujeană, îndeplinind şi alte scopuri, cum ar fi cel de închisoare sau de spital. În 1887 împăratul Francisc Iosif a făcut o vizită oraşului, ocazie cu care pe clădire a fost amplasată o placă comemorativă, proiectată de Lajos Pakey şi realizată de sculptorul György Zala. Placa, există şi astăzi, textul ei fiind: În această casă s-a născut, în 27 martie 1443, Matia cel Drept, fiul lui Ioan de Hunedoara şi al Elisabetei Szilagyi. Graţia marelui rege a scutit casa natală de orice împovărare. Principele Transilvaniei, Gheorghe Rakoczi al II-lea a întărit privilegiile acestei case. Regele nostru apostolic, Francisc Iosif I, a onorat-o cu vizita sa în 23 septembrie 1887 şi, cu o donaţie mărinimoasă, a avut grijă, să fie însemnată pentru veşnica pomenire. Vestitoare a pioşeniei şi stimei, această placă comemorativă a fost pusă de către oraşul liber regal al Clujului pe casa natală a celui mai mare fiu al său. 1888.[4] În această casă s-a născut, la 23 februarie 1440, Matia Corvin, fiu al voievodului Transilvaniei Ioan de Hunedoara. Ulterior, Matia Corvin a devenit rege al Ungariei în perioada 1458-1490, fiind considerat unul dintre cei mai mari monarhi maghiari. Regele a decis scutirea clădirii de taxe şi impozite, scutire pe care au respectat-o şi domnitorii ce i-au urmat[5]. Pe 22 octombrie 1902 a fost deschis în incintă Muzeul Societăţii Carpatine Ardelene[6], unul dintre cele mai frumoase muzee din Transilvania la vremea respectivă, dedicat turismului, etnografiei şi balneologiei. Aici era expusă o colecţie de peste 7.000 de obiecte, cuprinzând ceramică, broderii, unelte agricole, porturi, obiecte casnice rurale. Două dintre încăperile edificiului erau destinate evocării memoriei lui Matia Corvin, fiind expuse şi cele 7 machete care au concurat la concursul din 1894 pentru realizarea statuii lui Matei Corvin. Peste 2.000 de volume ale colecţiei fuseseră donate de către profesorul universitar Otto Hermann. Muzeul a funcţionat până în 1935. După cel de-al doilea război mondial clădirea a adăpostit o perioadă un colegiu, iar apoi Universitatea de Artă şi Design, care o foloseşte şi în clipa de faţă. În 1996 a fost instalată o placă comemorativă în limbile română şi engleză.