Bacăul este judeţ în regiunea Moldova din România. Suprafaţa: 6.603 km²; reşedinţa: municipiul Bacău; principalele cursuri de apă: Siret, Bistriţa, Trotuş, Tazlău, Berheci, Zeletin; principalele lacuri: Bălătău (baraj natural), Belci, Poiana Uzului (alimentare cu apă), Racova, Gârleni, Şerbăneşti şi Lilieci (hidroenergetice); altitudine maximă: vf. Grinduşu (M. Tarcău) 1.664 m, vf. Nemira 1.648 m, vf. Şandru Mare 1.639 m (M. Nemira). Judeţe vecine: la est judeţul Vaslui, la sud judeţul Vrancea, la vest judeţul Covasna şi judeţul Harghita, la nord judeţul Neamţ. În aprilie 2008, în şedinţă de Guvern a fost aprobată stema actuală a judeţului Bacău. Stema judeţului este reprezentată de un scut triunghiular cu marginile rotunjite, care cuprinde un munte de sare despicat în două culori. În partea dreaptă se vede un soare stilizat, pe un fond de culore argintie, în timp ce în stânga, în cîmp roşu, se află o semilună argintie. Muntele de pe stemă raprezintă „cel mai vechi semn heraldic pentru ţinutul şi judeţul Bacău” şi „evocă activitatea milenară de extragere a sării” în zonă. Soarele şi luna, semnifică „fertilitatea solului şi, respectiv, credinţa în biruinţă”.
Judeţul a folosit în timp de 18 ani o stemă provizorie ce înlocuia pe cea creată în anul 1957, care a fost utilizată până în luna decembrie 1989. Judeţul Bacău ocupă suprafaţa de 662.052 hectare, adică 2,8 % din teritoriul României. Judeţul este acoperit în proporţie de 48,5% de teren arabil şi 39,8% de păduri (fag, stejar, pin, molid, brad). Variaţia reliefului arată distribuţia egală a munţilor, dealurilor, platourilor şi câmpiilor, scăzând în altitudine de la 1.664 m în vest (Munţii Tarcăului) la 100 m în est (Valea Siretului). Reţeaua hidrografică este alcatuită în principal din apele din bazinul mijlociu al Siretului şi din lacurile de acumulare construite pe cursurile inferioare ale râurilor Bistriţa, Tazlău, Uz şi Siret. Dacă în secolele XIV-XV Bacău era un important oraş manufacturier şi comercial, în această regiune, în prima decadă a secolului al XIX-lea s-au pus bazele exploatării şi prelucrării petrolului şi a lemnului la scară industrială, cât şi prima fabrică de hârtie, textile şi încălţăminte. Din punct de vedere al organizării teritorial-administrative, judeţul Bacău este alcătuit din 87 unităţi teritorial-administrative, trei municipii (Bacău, Oneşti) şi Moineşti, cinci oraşe (Buhuşi, Comăneşti, Dărmăneşti, Slănic-Moldova şi Târgu Ocna) şi 85 comune. În 31 august 1997, Municipiul Bacău, reşedinţa judeţului Bacău, avea 208.556 locuitori, fiind al 12-lea oraş din Romania din punct de vedere al numărului de locuitori. Populaţia de 745.443 locuitori la 31 august 1997 plasează judeţul Bacău pe locul şase după Municipiul Bucuresti, judeţele Prahova, Iaşi, Dolj şi Constanţa. Densitatea medie a populaţiei în judeţul Bacău este de 112,86 locuitori pe km pătrat, cu cea mai mare densitate de 230 locuitori pe km pătrat în zona industrializată în care locuieşte 50,54 % din populaţia judeţului.
