Alba

Alba este un judeţ al României situat în Transilvania. Reşedinţa lui este municipiulAlba Iulia cu 72.405 de locuitori. Judeţul are o suprafaţă de 6.242 km² şi populaţie de 382.747 de locuitori. Se învecinează cu judeţele Cluj şi Mureş la nord, Sibiu la est, Hunedoara la sud-vest şi Arad şi Bihor la nord-est.Descoperirile arheologice din judeţul Alba datează din perioada neolitică, cunoscută sub numele de „Cultura Petreşti”. Denumirea regiunii provine din cuvântul latin albus, -a, -um însemnând alb. În timpul stăpânirii romane a fost întemeiată, datorită zăcămintelor miniere din regiunea Apuseni, o serie de aşezări ca de exemplu Apulum (astăzi Alba Iulia), Ampelum (Zlatna), Apulon (Piatra Craivii) şi colonii Aurelia Apulensis, Nova Apulensis, Alburnus Maior (Roşia Montană) şi Brucla (Aiud). După retragerea romanilor de pe teritoriul Daciei nordice, urmează o perioadă controversată de unii istorici. Aceasta este urmată de perioada voievodatelor, iar în această regiune se chema „voievodatul de la Bălgrad”. În cadrul statului maghiar intemeiat în 1000 de regele Ştefan I, apare „Principatul Transilvaniei” cu capitala la Alba Iulia (Gyulafehérvár, „Cetatea Albă (a lui) Gyula”. Gyula era denumirea unui rang de maximă importanţă în perioada păgână a maghiarimii şi totodată, probabil, un nume propriu, de principe). Capitala Alba Iulia a jucat în Evul Mediu un rol important în dezvoltarea economică, culturală şi politică a regiunii. Printre marile evenimente politice din istoria oraşului se numără intrarea în anul 1599 a lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, precum şi execuţia în 1784 a ţărăneşti Horia şi Cloşca (cel de-al treilea lider, Crişan, se sinucisese). Alte momente istorice: activitatea revoluţionară a lui Avram Iancu (1848) şi, în 1918, organizarea la Alba Iulia a „Marii Adunări Naţionale”, care a hotărât unirea Transilvaniei cu România. Dintre principalele evenimente culturale româneşti, în 1597 înfiinţarea tipografiei domneşti ortodoxe, şi publicarea „Noului Testament de la Bălgrad”, iar în 1699 primul Abecedar.Judeţul, situat în partea centrală a României, cu o suprafaţă de 624.167 hectare (2,6% din suprafaţa României), are 416.000 locuitori. Se învecinează cu judeţul Cluj la nord, cu judeţul Bihor şi judeţul Arad la vest, cu judeţul Hunedoara la sud-vest, cu judeţul Vâlcea la sud, iar cu judeţul Sibiu şi judeţul Mureş în est. Capitala judeţului, Alba Iulia, este situată pe malul drept al Mureşului (la 220-250 metri altitudine), la confluenţa cu râurile Ampoi şi Sebeş, si are o populaţie de 69.000 de locuitori. Munţii Apuseni se află în vest şi nord-vest, fiind caracterizaţi printr-o structură geologică complexă cu resurse de minereuri neferoase (cupru, plumb, zinc) şi metale preţioase (aur, argint). Solul fertil al regiunii a determinat apariţia, încă din trecutul îndepărtat, a aşezărilor omeneşti. Valea Mureşului, cu afluenţii săi, Arieş, Sebeş, Cugir şi regiunile învecinate au constituit zone agricole favorabile creşterii animalelor, exploatării forestiere, îndeosebi agriculturii (cereale, legume şi fructe) şi viticulturii. Poziţionarea văii Mureşului cu afluenţii săi a înlesnit construirea de drumuri rutiere şi feroviare favorizând un trafic intens. Dacă în nord-vest şi vest sunt Munţii Apuseni, Munţii Sebeşului se află în sudul judeţului, iar 25% din suprafaţa judeţului este ocupată de podişul Târnavelor cu podgorii renumite, precum şi resurse de gaze naturale. Predomină regiunile înalte de podiş,deal şi munte, în est cu Munţii Metaliferi (M.Trascăului cu "Muntele Mare") în sud, Munţii Şurianu, în nord-vest Munţii Bihorului, Munţii Parângului. Judeţul Alba este acoperit la est de Podişul Târnavelor şi Podişul Secaşelor, iar la vest de Munţii Apuseni. Munţii Şureanu, străbătuţi de Valea Sebeşului limitează sudul judeţului, precum şi o mică parte din Munţii Cindrelului. Nordul si nord-vestul sunt străjuite de Muntele Mare şi Munţii Bihor. În vest Valea Sebeşului, şi o parte mică din Munţii Cindrelului. Zona de podiş şi deal alcătuită din: Podişul Secaşelor, Podişul Târnavelor, depresiunile montane Zlatna, Abrud, Câmpeni, şi depresiunile joase de câmpie Alba Iulia, Turda, Orăştie. Culoarul Mureşului separă Munţii Apuseni de Podişul Târnavelor (400-500 m altitudine). Reţeaua hidrografică alcătuită din: cursul mijlociu al Mureşului care colectează pe malul drept: Arieşul, Aiud, Geoagiu, Valea Teiului, Galda, Cricăul, Ampoiul, Vintul etc. iar pe malul stâng: Târnava (Mare si Mică), Secaşul, Sebeşul, Pianul, Cugirul etc. În zona Munţilor Apuseni mai important este râul Arieş cu afluenţii Arieşul Mare şi Mic.