Carl Friedrich Gauß, latinizat Carolo Friderico Gauss, (n.30 aprilie 1777, Braunschweig - d. 23 februarie 1855, Göttingen) a fost un matematician, fizician şi astronom german celebru pentru lucrările despre integralele multiple, magnetism şi sistemul de unităţi care-i poartă numele.Biografie
La vârsta de 7 ani, Carl Friedrich Gauss începe şcoala primară, fiind remarcat foarte repede de Büttner şi Martin Bartels, aceştia continuând să îi fie profesori şi în gimnaziu . După ce a primit o aprobare de la Ducele de Braunschweig, Gauss a intrat la Colegium Carolinum în 1792, unde descoperă legea lui Bode, teorema binomială şi teorema numerelor prime . În 1795, Gauss părăseşte oraşul Braunschweig pentru a studia la Universitatea Göttingen. Profesorul lui Gauss a fost Abraham Gotthelf Kästner, pe care Gauss l-a provocat de multe ori. Aici îl va cunoaşte în 1799 pe Farkas Bolyai, cu care va întreţine o intensă corespondenţă. În 1798, părăseşte Göttingen, fără diplomă, pentru a se reîntoarce în 1799. În acest timp a făcut una dintre cele mai importante descoperiri ale lui, şi anume : construcţia unui poligon cu 17 laturi folosind numai rigla şi compasul. Acesta era considerat cel mai mare avans în acest domeniu, de la matematicienii Greciei Antice. Ducele de Braunschweig a fost de acord ca Gauss să îşi continue munca, dar a pus condiţia ca acesta să susţină o lucrare de doctorat la Universitatea din Helmstedt. Îndrumătorul lui Gauss a fost ales Johann Friedrich Pfaff, la rândul lui, fost elev al lui Kästner. În 1801 publică Disquisitiones Arithmeticae, iar în iunie 1801, astronomul austriac Zach, pe care Gauss îl cunoscuse cu doi sau trei ani în urmă, publică poziţia orbitală a lui Ceres, o nouă „planetă mică”. Acest asteroid fusese descoperit anterior de Piazzi, un astronom italian, pe 1 ianuarie 1801, dar care nu a putut fi observat temeinic. Zach a publicat mai multe predicţii, incluzând una a lui Gauss care diferea mult de celelalte. Când Ceres a fost redescoperită de Zach pe 7 decembrie 1801, se află aproape exact unde prevăzuse Gauss. În iunie 1802 Gauss îl vizitează pe Olbers care descoperise asteroidul Pallas în luna martie a aceluiaşi an şi căruia Gauss îi cerceta orbita. Olbers a cerut ca Gauss să devină director al viitorului Observator din Göttingen, dar nu a avut succes. Gauss începe să corespondeze cu Bessel, pe care nu îl întâlneşte până în 1825. Pe 9 octobmbrie 1805 Gauss se însoară cu Johanna Ostoff. Binefăcătorul sau, Ducele de Braunschweig, a fost ucis luptând în armata prusacă, iar în 1807 Gauss părăseşte Braunschweigul pentru a ocupa postul cerut anterior de Olebers, acela de director al Observatorului din Göttingen. Anii 1808-1809 au fost grei pentru Gauss, fiind lovit de trei decese consecutive. În 1808 a murit tatăl său, pentru ca apoi să moară şi soţia sa Johanna, la naşterea celui de-al doilea copil, care de altfel şi-a pierdut şi el viaţa, la puţin timp după mamă. Gauss se însoară pentru a doua oară anul următor cu Minna, prietena cea mai buna a Johannei, cu care a avut trei copii. Munca nu a fost foarte afectată de viaţa personală. El îşi publică cea de-a doua lucrare Theoria motus corporum coelestium in sectionibus conicis Solem ambientium, în 1809, un tratat major de două volume despre mişcarea corpurilor cereşti. O mare parte din timp Gauss şi-a petrecut-o la noul observator, terminat în 1816. Publicaţiile sale din această perioadă includ Disquisitiones generales circa seriem infinitam, o tratare riguroasă seriilor, Methodus nova integralium valores per approximationem inveniendi, un eseu practic pentru aproximarea integralelor, Bestimmung der Genauigkeit der Beobachtungen, o discuţie despre estimatorii statistici şi Theoria attractionis corporum sphaeroidicorum ellipticorum homogeneorum methodus nova tractata, operă inspirată de metodele geodeziei. În 1818 i se cere un studiu geodezic al ţinutului Hanovrei, studiu pe care Gauss îl acceptă. Datorită acestui studiu, măsurătorile fiind efectuate de Gauss, inventează heliotropul care funcţiona reflectând razele solare utilizând un ansamblu de oglinzi şi un mic telescop. După 1820 Gauss devine din ce în ce mai interesat de geodezie, astfel încât în 1822 câştigă Premiul Universităţii din Copenhaga, pentru studiul asupra problemelor geodeziei. De asemenea este interesat de geometria diferenţială şi publică Disquisitiones generales circa superficies curva, opera sa cea mai cunoscută în acest domeniu. Anii 1817-1832 aveau să fie din nou trişti pentru Gauss, pentru că, în 1839, moare mama sa iar el se cearta cu soţia sa din cauza unui post oferit lui Gauss în Berlin. Lui Gauss însă nu i-a plăcut niciodată să se mute şi a decis să rămână în Göttingen. În 1831 cea de-a doua soţie a lui Gauss a murit dupa o boală îndelungată. În 1832 el şi Wilhelm Eduard Weber au început să studieze teoria magnetismului terestru, iar până în 1840 scrie trei articole importante despre acest subiect: Intensitas vis magneticae terrestris ad mensuram absolutam revocata (1832), Allgemeine Theorie des Erdmagnetismus (1839) şi Allgemeine Lehrsätze in Beziehung auf die im verkehrten Verhältnisse des Quadrats der Entfernung wirkenden Anziehungs- und Abstossungskräfte (1840). În 1837 Weber a fost forţat să părăsească Göttingen, dar până atunci cei doi au reuşit numeroase descoperiri printre care : legile lui Kirchhoff, un telegraf primitiv, ş.a. Din 1850, munca lui Gauss a fost aproape în întregime de natură iar ultimul său schimb de idei cunoscut a fost cu Gerling. A fost de asemenea în stare să ia parte la deschiderea liniei ferate care lega Hanovra şi Göttingen, dar aceasta s-a dovedit a fi şi ultima sa ieşire. Sănătatea sa s-a deteriorat încet iar Gauss a murit în somn în dimineaţa zilei de 23 februarie 1855.
Matematica
În domeniul matematicii, Gauss s-a remarcat încă de mic, uimindu-şi profesorii din şcoala primară prin găsirea unei metode de calcul a sumei întregilor până la 100 astfel: 1 + 100 = 101, 2 + 99 = 101, 3 + 98 = 101, astfel încât e nevoie doar de făcut calculul: 50 × 101 = 5050. Opera se axează pe teoria numerelor, analiză matematică, geometrie diferenţială, sau statistică, Gauss publicându-şi doar o parte din cercetări, într-un stil spartan, astfel încât erau puţini cititori ai operei sale în acele vremuri. Gauss s-a arătat interesat şi de existenţa unei geometrii ne-euclidiene, el discutând lucrul acesta cu Farkas Bolyai, Gerling sau Schumacher. Când fiul lui Farkas Bolyai, János, descoperă geometria Ne-Euclidiană în 1829, Gauss îi scrie lui Farkas Bolyai: „A-i lăuda munca ar însemna să mă laud pe mine, deoarece conţinutul lucrării... coincide aproape cu meditaţiile mele, gânduri care mi-au ocupat mintea în ultimii 35 de ani”. Opere importante:
