Giacomo Antonio Domenico Michele Secondo Maria Puccini (n. 22 decembrie 1858, Lucca/Italia - d. 29 noiembrie 1924, Bruxelles/Belgia) a fost un compozitor italian de muzică de operă, reprezentant al curentului artistic realist numit în Italia verismo (conform cu ital. vero = adevărat). Viaţa şi opera Puccini s-a născut într-o familie cu tradiţii muzicale. Tatăl său, Michele, conducea orchestra orăşenească din Lucca, era organist al Domului din localitate şi compusese câteva opere de calitate modestă, un Miserere şi câteva cantate pe teme religioase. A murit tânăr, când Giacomo avea doar 5 ani. Primele lecţii de muzică le primeşte de la unchiul lui, Fortunato Maggi, care nu îl consideră prea dotat. Continuă studiile cu Carlo Angeloni, avându-l coleg pe viitorul compozitor Alfredo Catalani. Cu Angeloni, Puccini face progrese. În martie 1876 asistă în oraşul Pisa la o reprezentaţie cu opera Aida de Giuseppe Verdi şi din această clipă visează să devină compozitor de opere. În acelaşi an compune un Preludiu simfonic, doi ani mai târziu un Motet şi un "Credo", cu a căror execuţie obţine un oarecare succes. În toamna lui 1880 pleacă la Milano, unde - cu sprijinul financiar din partea reginei Margherita a Italiei - se înscrie la Conservator, avându-l ca profesor pe Amilcare Ponchielli. Pe 31 mai 1884 are loc la Teatro Dal Verme din Milano premiera primei sale opere, "Le Villi", cu care recoltează succes din partea publicului şi a criticii. După o muncă asiduă de câţiva ani, i se reprezintă la Teatro alla Scala din Milano opera "Edgar", de data aceasta fără vreun succes deosebit. Şase ani mai târziu, pe 1 februarie 1895, obţine un succes triumfal cu opera "Manon Lescaut", executată în premieră pe scena teatrului Regio din Torino. Tot în acest teatru, pe 1 februarie 1896, are loc premiera operei "La Bohème" (Boema), sub bagheta dirijorului Arturo Toscanini. În concluzia cronicei sale, criticul muzical Carlo Bersezio scrie: "La Bohème (Boema) nu va lăsa probabil urme deosebite în teatrul nostru". Opera se va impune totuşi mai târziu după o reprezentaţie la teatrul din Palermo şi apoi pe scenele principalelor teatre de operă din Italia. În ziua de 14 ianuarie 1900 se reprezintă în premieră la Teatro Costanzi din Roma opera "Tosca", în rolul titular soprana româncă Hariclea Darclée. Deja la prima arie a tenorului, Recondita armonia, succesul este asigurat, pentru ca după aria sopranei, Vissi d'arte, publicul să aplaude în picioare. În anul 1904, Puccini se căsătoreşte cu Elvira Bonturi, cu care va avea un fiu, Tonio. Pe 17 februarie, reprezentarea operei "Madame Butterfly" la Milano se soldează cu un adevărat dezastru. Abia după o refacere a libretului şi a muzicii, opera capătă audienţă la public, după o prezentare, câteva luni mai târziu, la Teatro Grande din Brescia ['breʃ:a ]. În 1910, debutează cu succes în New York la Metropolitan Opera cu "La Fanciulla del West": dirijor este Arturo Toscanini, solist Enrico Caruso. Tot la Metropolitan Opera, va avea loc premiera pe 14 decembrie 1918 a Tripticului de opere în câte un act, "Il Tabarro", "Suor Angelica" şi "Gianni Schicchi" ['ʤan:i s'kik:i ]. În anul 1921, Puccini se mută în oraşul Viareggio, unde începe să lucreze la compunerea operei "Turandot". Opera va rămâne însă neterminată. Puccini moare la 29 noiembrie 1924, într-o clinică din Bruxelles, la câteva zile după o operaţie la gât, în urma unui cancer al laringelui. Opera "Turandot", în versiunea neterminată, va fi reprezentată pe 25 aprilie 1926 la Teatro alla Scala din Milano, sub conducerea muzicală a lui Arturo Toscanini. În reprezentaţiile ulterioare, opera va fi prezentată cu completările făcute de Franco Alfano după schiţele rămase de la Puccini. Creaţia artistică a lui Giacomo Puccini se întinde pe o perioadă de 40 de ani, din 1884 până în 1924, timp în care a compus 12 opere. Acest număr restrâns dovedeşte o dată mai mult exigenţa artistică deosebită a compozitorului. Succesul enorm de care s-au bucurat operele lui Puccini încă din timpul vieţii sale, dăinuie până în ziua de astăzi şi este în continuă creştere. Puccini şi cântăreţii români Puccini a avut o apreciere deosebită pentru cântăreţii români. L-a ales pe tenorul Grigore Gabrielescu pentru premiera mondială a operei Edgar (rolul titular) iar mai târziu pe Hariclea Darclée pentru premiera mondială a operei Tosca (rolul titular). Aceasta din urmă i-a sugerat introducerea unei arii pentru soprană în actul al doilea, astfel născându-se celebra Vissi d'arte.
