Join US!

14 mai 2011

Cand stapanul nu-i acasa

Cand stapanul nu-i acasa de Emil Garleanu
În odaia din care stăpânul lipsea, domnea mirosul unei bucăţi de caşcaval uitată pe o poliţă. Mirosul s-a răspândit în toate colţurile casei şi a ajuns până în gaura de după sobă a unui şoricel. Şoricelul a închis întâi ochii, ca să scape de ispită, dar el nu cu ochii simţea caşcavalul ! S-a hotărât să încerce şi a păşit mărunt până la marginea ascunzătorii sale. S-a uitat după caşcaval până l-a zărit, apoi a început să-şi facă planuri. Să meargă întâi pe lângă perete până la divan, apoi să se caţere pe perdea şi de acolo la poliţă. Şi-a amintit şi de motan, dar i s-a părut că nu e în odaie. Totuşi, era. Dacă nu mâncase chiar el caşcavalul, era pentru că îl lăsase ca momeală pentru şoricel. Ascuns după perna de pe divan, motanul stătea neclintit, cu botul adulmecând şi ochii strălucitori. L-a văzut pe şoricel cum iese, l-a lăsat să facă doar cîţiva paşi şi a sărit asupra lui. Motanul a strâns şoricelul între labe şi l-a ameţit puţin, apoi l-a lăsat pe podea. S-a gândit să îl mănânce întâi pe şoricel, ca să i se pară apoi mai bun caşcavalul. L-a pus pe picioare, să-l lase să fugă şi să-l prindă iară, dar tocmai atunci s-a auzit dupăind pe sală Corbici, câinele. Lucrurile s-au schimbat. Motanul a fugit şi a sărit drept pe sobă, iar şoricelul, uimit că a scăpat, s-a ascuns în gaura lui. Câinele s-a oprit în mijlocul odăii, adulmecând şi el, cu lăcomie, caşcavalul. Zărind însă motanul, s-a repezit spre sobă şi a început să latre cu înverşunare. Ar fi sărit pe sobă, dar era prea sus, aşa că a mârâit şi a lătrat cu ochii la el. S-a oprit apoi şi, în tăcere, a aşteptat să coboare motanul, privind din când în când şi spre caşcaval. Cele trei animale, cei trei duşmani, se pândeau, având în minte un singur lucru, bucata de caşcaval. Deodată s-au auzit pe sală paşii apăsaţi ai stăpânului. Motanul s-a înghesuit şi mai în fund pe sobă, câinele s-a ascuns sub divan, iar şoarecele a rămas în pragul bortei sale. Obosit şi înfometat de la muncă, stăpânul a fost ademenit şi el de mirosul caşcavalului. A luat farfuria cu caşcavalul, şi-a tăiat o bucată de pâine şi a început să mănânce cu poftă, urmărit cu invidie de trei perechi de ochi.