Samuel Eto'o Fils (n. 10 martie 1981 în Douala, Camerun) este un fotbalist camerunez ce joacă în prezent la clubul italian Internazionale Milano şi la echipa naţională de fotbal a Camerunului purtând banderola de căpitan.[1]
Eto'o a marcat peste 100 de goluri în 5 sezoane cu FC Barcelona, şi este actualul deţinător al recordului de cele mai multe meciuri de către un jucător african în La Liga.[2] Din iunie 2009 el a devenit unul dintre cei mai buni marcatori ai Barcelonei. Deasemenea, el este unul dintre cei care au marcat în două finale diferite ale UEFA Champions League.
Ca membru al lotului echipei naţionale a Camerunului, a reuşit să câştige aurul la jocurile olimpice din 2000. Eto'o a participat la două Cupe Mondiale şi 5 Cupe ale Africii, dintre care două le-a câştigat. Este marcatorul all-time al Cupei Africii, cu 16 reuşite.
Real Madrid
În 1997, Eto'o a semnat cu Real Madrid, dar s-a antrenat cu Real Madrid B, pentru că avea o vârstă fragedă. Real Madrid B a retrogadat în Segunda División B, unde fotbaliştii neeuropeni sunt interzişi, rezultând un transfer la CD Leganés pentru sezonul 1997-1998.[3] După 30 de meciuri şi doar 4 goluri la Leganes, Eto'o a revenit la Madrid la finalul sezonului 1997-1998. În ianuarie 1999 a fost împrumutat la Espanyol,[4] dar nu a reuşit să joace niciun meci.
Mallorca
Următoarele două sezoane, Eto'o a fost împrumutat de Mallorca, care jucau în prima divizie. În cel de-al doilea sezon la Mallorca a marcat 11 goluri şi a început să acorde atenţie celorlalţi. Preşedintele Mallorcăi, Mateo Alemany a spus despre stilul său de joc: „Mă îndoiesc că există alt jucător în lume care să satisfacă mai mult fanii la acest moment.”[3]
La sfârşitul sezonului 2, Eto'o a părăsit echipa din Madrid şi a semnat un contract cu Mallorca pentru o sumă record de 4,4 milioane €.[3] Eto'o a comentat după semnarea contractului: „Îmi place aici, la Mallorca, m-am simţit bine şi înainte, fanii mă apreciază şi am un contract care va expira în 2007” Aprecierea fanilor a crescut după ce el a donat 30.000 € în timpul meselor pentru a aduce în finala cupei Spaniei împotriva celor de la Recreativo Huelva în 2003.[5] Mallorca a câştigat meciul cu 3-0, Eto'o marcând ultimele 2 goluri.[6] În urma unui comportament neadecvat, Eto'o a fost reclamat pentru ameninţări cu moartea. Bartolome Terrassa, un jurnalist de la televizor a acuzat jucătorul pentru următoarele spuse: „Rândul următor, nu vei mai atât de norocos; te voi omorî.” Acesta nu a fost primul incident, întrucât anul precedent Daniel Argibeaut, un fost agent, l-a acuzat că l-ar fi asaltat cu patru complici, spunând: „Apoi ei mi-au luat pantofii, care în Camerun înseamnă că sunt ameninţat cu moartea.”[5]
Eto'o a părăsit Mallorca ca şi conducătorul all-time al ligii (54 goluri) când a semnat cu FC Barcelona în 2004 pentru o sumă de 24 milioane €, după lungi negocieri cu Real Madrid şi Mallorca.[7] Iniţial, preşedintele Realului, Florentino Pérez a vrut să cumpere înapoi drepturile jucătorului, dar suma Barçei a fost suficientă pentru a reuşi cumpărarea.[8] Echipa avea deja contingentul plin de 3 jucători ne-europeni.[7]
Barcelona
2004-2006
Eto'o şi-a făcut debutul la Barcelona împotriva celor de la Racing Santander pe 29 august 2004. După ce Barcelona a câştigat titlul în sezonul 2004-2005, echipa a organizat o petrecere pe Camp Nou, în care Eto'o a cântat „Madrid, cabrón, saluda al campeón”. Federaţia Spaniolă de Fotbal l-a amendat pe Eto'o cu suma de 12.000 € pentru comentariile sale, pentru care mai târziu jucătorul şi-a cerut scuze. Şi-a exprimat regretul şi a cerut scuze faţă de prima sa echipă profesionistă de fotbal. Capul federaţiei fanilor Realului au rămas neimpresionaţi, spunând: „Acest caracter e fantastic, dar a părăsit un lot pentru a fi dorit de o persoană”[9] A semnat un contract cu Barça în iunie 2005.[10] Câteva zile mai târziu, Lionel Messi a finalizat o afacere asemănătoare.
Anul anterior, după ce a ratat trofeul Pichichi (cel mai bun marcator din La Liga), Eto'o l-a „doborât” pe David Villa şi a marcat golul 26 împotriva celor de la Athletic Bilbao. Eto'o a fost foarte entuziasmat dar şi-a felicitat coechipierii, spunând: „A fost un efort enorm al echipei, întrucât o singură persoană a luat trofeul. Am lucrat din greu tot sezonul şi acum suntem mulţumiţi de ce-am reuşit.”[11]
Eto'o a mai contribuit cu 6 goluri la mersul Barcelonei în Liga Campionilor către finală. Acolo, portarul lui Arsenal a fost eliminat din cauza unei ciocniri cu Eto'o în afara careului. Catalanii s-au străsuit să-şi valorifice avantajul de un om în plus şi Eto'o a marcat golul de care aveau atât de mare nevoie pentru a câştiga. Barcelona a învins cu 2–1 şi Eto'o a fost numit Cel Mai Bun Atacant UEFA cu câteva complimente.[12][13]
Eto'o a câştigat deasemenea trei titluri consecutive istorice de Jucătorul African al Anului în aceste sezoane. El a spus în discursul de premiere: „Toate acestea, le dedic tuturor copiilor din Africa.”[14] A fost selectat şi pentru FIFPro World XI şi a terminat al treilea pentru Cel Mai bun Jucător FIFA al Anului, devenind al doilea african din toate timpurile care a fost votat în top 3.[15][16]
Următorul sezon a început prost pentru Eto'o, el suferind o ruptură a meniscusului de la genunchiul drept în timpul unui meci din Liga Campionilor contra celor de Werder Bremer pe 27 septembrie 2006. Medicii Barcelonei au estimat că el va sta pe tuşă o perioadă de 2 sau 3 luni.[17] După operaţie, timpul de refacere al lui Eto'o a fost extins la 5 luni, dar a reînceput antrenamentele din ianuarie 2007.[18][19]
[modificare]
2007-2009
Eto'o a refuzat să vină ca rezervă pentru meciul cu Racing Santander de pe 11 februarie 2007. Antrenorul Barcelonei, Frank Rijkaard a spus după meci: „El n-a vrut să vină; nu ştiu de ce.”[20] Ronaldinho l-a criticat spunând că Eto'o nu pune echipa pe primul loc, dar camerunezul calmează spiritele spunând că n-a venit deoarece nu a avut destul timp.[21][22] Trei luni mai târziu, Eto'o a spus:„Acest tip de lucruri sunt normale, doar speculaţii care nu mă deranjează. Dacă e adevărat că nu sunt dorit la echipă, atunci voi pleca. E ca şi cum aş spune: sunt fericit aici. Presa poate scrie ce vrea.” Din cauza următoarelor comentarii, preşedintele Barcelonei, Joan Laporta, a acţionat rapid şi a anulat zvonurile despre transferurile lui Eto'o şi Ronaldinho.[23]
După agravarea accidentării la meniscus într-un meci amical de vară împotriva celor de la Internazionale Milano, Eto'o a fost marginalizat pe termen nelimitat.[24] Pe 17 octombrie, în mijlocul perioadei de recuperare, Eto'o a primit cetăţenia spaniolă.[25] A fost gata de joc pe 4 decembrie, iar o săptămână mai târziu a intrat pe teren în meciul contra celor de la Deportivo La Coruña.[26][27]
Eto'o a înregistrat primul său hat-trick împotriva celor de la UD Levante pe 24 februarie 2008.[28] A terminat sezonul cu 16 goluri în 18 meciuri.[29] Pe 25 octombrie, el a doborât recordul de cel mai rapid hat-trick în istoria clubului după ce a marcat de 3 ori în poarta Almeriei.[30]
Pe 29 noiembrie 2008, el marchează al 111 gol al carierei la Barcelona din toate competiţiile într-o victorie cu 3-0 împotriva Sevillei, aducându-i un loc între primii 10 marcatori all-time ai Barcelonei.[31] Pe 14 februarie 2009, a marcat golul 99 şi 100 al carierei la Barcelona doar în campionat într-un egal terminat 2-2 cu Real Betis.
Eto'o a deschis tabela din finala Ligii Campionilor UEFA 2008-2009 împotriva diavolilor de la Manchester United. Meciul s-a terminat 2-0 iar Barcelona a câştigat ultima piesă a trio-ului.
Internazionale
După ce Maxwell a terminat transferul de la Internazionale, Joan Laporta a confirmat că este o înţelegere între Barcelona şi Internazionale pentru Zlatan Ibrahimović în schimbul lui Eto'o şi 46 milioane €.[32][33] După ce Ibrahimović a acceptat termenii Barcelonei, clubul a anunţat că Eto'o şi Aliaksandr Hleb vor merge la Milan pentru testele medicale şi terminarea transferului.[34]
Pe 27 iulie 2009, Eto'o a trecut testele sale medicale şi a semnat cu Inter pe 5 ani.[35] La prima sa conferinţă de presă din Milan, el a declarat că este unde îşi doreşte şi că refuză să fie comparat cu Ibrahimović, spunând: „Sunt Samuel Eto'o şi nu vreau să fiu comparat cu nimeni. Cred că victoriile adunate până acum pot contribui la concretizarea valorii numelui meu.”[36] Pe 8 august, Eto'o a marcat primul său gol într-o partidă oficială în meciul din Supercupa Italiei.[37] Două săptămâni mai târziu, Eto'o a marcat primul său gol din Serie A împotriva celor de la Bari dintr-un penalty. Meciul următor, în derby-ul Italiei, Eto'o a obţinut un penalty, după ce Gennaro Gattuso l-a împins în zona careului, şi a primit cartonaşul galben. Câteva clipe mai târziu, Gattuso a fost eliminat iar Inter a câştigat partida cu 4–0.[38] Eto'o a mai marcat împotriva Parmei, acela fiind primul său gol din fază deschisă din Serie A.
La sfârşitul lui septembrie 2009, Eto'o a cerut aproape 2,75 milioane £ Barcelonei după transferul la Inter. Suma reprezintă 15% din cele 29 milioane $ (17,7 mil. £) pe care Interul le-a plătit Barcelonei în iulie 2009. Cererea e bazată pe o regulă spaniolă care spune faptul că un jucător trebuie să ia 15% din suma transferului său către un alt club spaniol. În cazul în care cele două părţi nu ajung la soluţie, se poate ajunge în faţa istanţei.[39]
Cariera internaţională
Eto'o şi-a făcut debutul la naţională pe 9 martie 1996, la vârsta de doar 14 ani, într-un amical contra selecţionatei din Costa Rica, o înfrângere cu 5–0. În 1998, el a fost cel mai tânăr participant al Cupei Mondiale din 1998, jucând doar în înfrângerea cu Italia, scor 0–3.[40] Eto'o a marcat golul său de debut la echipa naţională pe 6 iunie 2002, la campionatul mondial din 2002 atunci când a marcat în poarta Arabiei Saudite, singura victoria a camerunului din acea competiţie.[41]
Eto'o a făcut parte din lotul care a câştigat Cupa Africii pe naţiuni în anii 2000 şi 2002, şi cel medaliat cu aur la Jocurile Olimpice de vară din 2000. La Cupa Confederaţiilor FIFA 2003, în care selecţionata Camerunului a fost finalistă, el a marcat un singur gol împotrivă Braziliei pe 19 iunie.[42] La Cupa Africii din 2006, echipa naţională a Camerunului a fost eliminată în sferturile de finală împotriva Coastei de Fildeş. Meciul a fost prelungit la penalty-uri după un 1-1, iar Eto'o a ratat penalty-ul decisiv. Eto'o a câştigat totuşi titlul de golgheter al competiţiei cu 5 goluri. A pierdut un antrenament înainte de sferturi pentru a merge la ceremonia de decernare a premiului de Cel Mai Bun Fotbalist African al Anului CAF din Togo.
La Cupa Africii pe naţiuni 2008 Eto'o a devenit marcatorul all-time al Cupei Africi, egalând recordul lui Laurent Pokou într-un meci contra Zambiei, pe 26 ianuarie 2008. Meciul următor, pe 30 ianuarie, Eto'o a doborât recordul transformând un penalty urmat de încă un gol în meciul contra celor de la Sudan, având 16 goluri marcate în această competiţie.[43] A terminat ca golgheter al competiţiei din 2008 cu 5 reuşite.
Pe 1 iunie 2008, Eto'o l-a lovit la cap pe reporterul Philippe Bony, din cauza unui incident de la o conferinţă de presă. Bony a suferit o accidentare, dar Eto'o şi-a cerut scuze şi s-a oferit să plătească cheltuielile medicale.[44]
Viaţa personală
Eto'o are doi fraţi: David care joacă pentru Reus Deportiu în Tercera Division şi Étienne care joacă pentru Mallorca. Eto'o este căsătorit cu Georgette din 6 iulie 2007. Au trei copii care locuiesc împreună cu mama lor în Paris, Franţa.[45]
Rasismul
Eto'o a avut experienţe rasiste în câteva meciuri din deplasare, în timp ce ignora insulte. Fostul coleg de echipă Thierry Henry, şi fundaşul Vitóriei de Setúbal Marco Zoro, au reacţionat sincer în criticile lor şi l-au ameninţat să părăsească terenul.
În februarie 2005,într-un meci cu Real Zaragoza, Eto'o a fost subiectul unor reproşuri rasiste de către suporterii Zaragozei, care au început să cânte ca nişte maimuţe şi să arunce cu alune pe teren atunci când el era la posesia mingii. Cu toate acestea, arbitrul Fernando Carmona Méndez, nu a meţionat niciun incident în raportul meciului, comentând doar că comportamenul mulţimii a fost „normal”; doi dintre abuzatori însă au fost prinşi şi suspendaţi 5 luni pentru fiecare eveniment sportiv, fiind identificaţi de alţi spectatori.[46][47] Eto'o a declarat mai târziu că pedeapsa a fost insuficientă şi că La Romareda ar trebui închis pentru cel puţin un an. Frank Rijkaard i-a spus să se concentreze la fotbal şi să se oprească în a vorbi despre incident. Totuşi, enervat din nou de cântecele rasiste ale fanilor Zaragozei, Eto'o a încercat să părăsească terenul în proteste.[48] Coechipierii săi au intervenit şi l-au convins să continue să joace. Capură a incidentului când el a spus „No más” („Nu mai mult”) în timp ce mergea către marginea terenului.[49]
Din cauza rasismului în desfăşurare din mulţimile La Liga, Eto'o nu mai aduce membrii familiei, în special copiii săi, la meciuri. „Este ceva ce m-a afectat pe mine personal. Mă gândesc că jucătorii, liderii şi presa trebuie să-şi unească forţele pentru a avea grijă că nimeni nu este privit de jos din cauza culorii pielii lui. La acest moment, prefer ca copiii mei să nu mai meargă la meciuri de fotbal. În tribune ei au de ascultat lucruri care sunt greu de explicat unui copil. E mai bine că nu sunt expuşi la ele.”[50]
