08 septembrie 2011
Top 10, cele mai ciudate tulburări de somn
Uneori ne odihnim prea puţin, uneori prea mult şi alteori suficient; toţi avem nevoie de somn şi nimeni nu poate să stea treaz pentru o perioadă îndelungată. Este singura modalitate de a-ţi recăpăta forţele şi de a scăpa de stresul şi de problemele cotidiene. Nu e nimic mai plăcut decât să te poţi întinde seara, într-un pat confortabil şi să te odihneşti după o zi întreagă de lucru.
În timp ce dormim, somnul devine un proces foarte complex în sine, traversând patru etape şi fiind de două tipuri, somn de tip MRO (mişcarea rapidă a ochilor) şi de tip SUL (somn de unde lente). În timpul somnului, creierul funcţionează având în vedere faptul că visăm. Cu toate acestea, în timp ce unii dintre noi visează alţii se confruntă cu o mulţime de tulburări. Tulburările de somn sunt ceva obişnuit şi poate că aţi auzit de multe dintre acestea dar iată câteva dintre cele mai ciudate care te pot trezi din somn. Aşadar, relaxaţi-vă şi bucuraţi-vă de topul celor mai ciudate tulburări. Nu le permiteţi să vă facă o noapte albă.
10. Bruxism
Adesea cunoscut sub denumirea de scrâşnirea dinţilor, bruxismul apare în momentul în care cineva îşi încleştează dinţii sau scrâşneşte din ei în timpul somnului. Mulţi spun că acest fenomen este cauzat de stres, probleme, anxietate, furie sau pur şi simplu de faptul că dinţii nu sunt aliniaţi. Medicii oferă tratamente simple pentru a corecta, oarecum, această problemă, indicând fie folosirea unui mouth guard (un dispozitiv de protecţie care acoperă dinţii şi gingiile pentru a preveni şi reduce riscul de rănire), fie terapia. Deşi situaţia nu pare foarte gravă, de cele mai multe ori, bruxismul poate deveni o problemă. Dacă acesta persistă, pot apărea probleme la fălci, poate determina deteriorarea dinţilor, poate provoca dureri de cap sau alte probleme.
9. Apneea în timpul somnului
Apneea este o problemă destul de delicată şi se manifestă prin întreruperea respiraţiei în timpul somnului. Această problemă poate creşte riscul de a suferi un infarct. Medicii susţin că sforăitul zgomotos sau faptul că te trezeşti obosit după o noapte lungă de somn pot fi simptome ale apneei. Există două tipuri de apnee: apnee obstructivă care se manifestă în momentul în care muşchii gâtului se relaxează iar căile respiratorii se îngustează sau se apropie şi apnee centrală care se manifestă în cazul în care creierul nu reuşeşte să transmită mesaje către muşchii căilor respiratorii. Apneea poate fi cauzată de excesul de greutate, de presiunea arterială mare, de tutun sau se poate moşteni.
8. Somnambulismul
Cunoscut şi sub denumirea de noctambulism, somnambulismul este o problemă mai puţin gravă pe care oamenii o dobândesc în timp. Totuşi, uneori situaţia se poate agrava precum în cazul celor care în timp ce merg dormind, desfăşoară sarcini zilnice şi astfel, un somnambul se poate urca la volan şi poate conduce. Se spune că 15% dintre copiii între opt şi doisprezece ani suferă de somnambulism. De cele mai multe ori, somnambulii nu îşi amintesc dar se pot trezi lipsiţi de viaţă sau vorbind aiurea. Somnambulismul este de obicei cauzat de probleme fundamentală precum convulsii, apnee, tulburări post-traumatice de stres (PTSD) sau aritmii aşadar nu se poate trata. Cu toate acestea, somnambulismul devine problema principală.
7. Narcolepsia
În timpul zilei, toţi obosim la un moment dat însă cei care suferă de narcolepsie, de obicei, sunt extrem de obosiţi şi, adesea, îi fură somnul. Narcolepticii pot avea probleme grave dar încă nu s-a găsit un tratament. Unul din 2000 de oameni suferă de narcolepsie. Există foarte multe tratamente dar niciunul care să asigure vindecarea totală. Medicii consideră că substanţele chimice din creier, îndeosebi orexina, joacă un rol deosebit de important în ceea ce priveşte narcolepsia. În general, aceste celule se deteriorează fapt ce cauzează întreruperi ale somnului având în vedere că orexina reglează somnul de tip MRO cât şi starea de a sta treaz. Totuşi, nimeni nu ştie de ce şi cum aceste celule se deteriorează.
6. Sindromul picioarelor neliniştite (SPN)
Sindromul picioarelor neliniştite (SPN) se manifestă prin nevoia acută şi urgentă de a mişca picioarele. Această nevoie este irezistibilă deoarece îţi simţi picioarele extrem de grele. Unii spun că au o senzaţii de înţepături alţii spun că se manifestă prin furnicături. În orice caz, senzaţia poate fi dureroasă, ceea ce face ca statul jos sau întinsul să devină o corvoadă pentru cei care suferă de această afecţiune. SPN este considerat o tulburare de somn deoarece simptomele se agravează noaptea şi se ameliorează spre dimineaţă, cauzând întreruperi ale unui somn normal. Se spune că aproximativ 5%-10% din locuitorii Statelor Unite şi Nordul Europei suferă de această afecţiune.
5. Hipersomnia
Hipersomnia este o tulburare de somn rar întâlnită despre care se spune că, până în prezent, a afectat două sute de oameni din întreaga lume. Tulburarea presupune perioade de somnolenţă profundă. Aceste perioade de somnolenţă care durează peste optsprezece ore pe zi sau poate chiar mai mult se poate prelungi la zile sau chiar săptămâni. Totuşi, se spune că apar cel mult zece cazuri pe an. Înainte ca o persoană să fie afectată de acest sindrom al hipersomniei, de obicei, apar simptome de gripă şi o durere de cap permanentă. Criza în sine poate determina ca o persoană să ia foarte mult în greutate şi să transpire excesiv. Sindromul Kleine-Levin se manifestă prin hipersomnie cu simptome ciudate precum foame, agresivitate, confuzii, halucinaţii şi obsesii sexuale. Există şi Hipersomnie în timpul Menstruaţiei despre care se spune că este cauzată de un dezechilibru hormonal.
4. Tulburări ale comportamentului în timpul somnului paradoxal (RBD)
Tulburările de comportament în timpul somnului paradoxal (RBD) fac parte din categoria de parasomnii. Parasomnia apare atunci când se întâmplă lucruri nedorite în timpul somnului. Această tulburare îi determină pe oameni să se manifeste în timpul somnului. RBD se confundă uneori cu somnambulismul, cu panica nocturnă sau cu vorbitul prin somn. De cele mai multe ori, aceste vise sunt pline de acţiune şi uneori violente. RBD se manifestă prin înjurături, ţipete, zvâcniri, lovituri, sau gesturi violente. Dacă nu se tratează, RBD se poate agrava iar cei afectaţi pot deveni violenţi. Tulburarea se manifestă, îndeosebi, la bărbaţi care suferă de atrofie sistemică multiplă sau de Parkinson.
3. Sindromul capului ce explodează
Acest sindrom reprezintă o altă formă de parasomnie care se manifestă printr-un sunet puternic pe care o persoană îl aude chiar înainte de a adormi. Deşi seamănă cu ceva despre care aţi putea auzi în filme, tulburarea este un caz real şi, de obicei, se întâmplă în timp ce te trezeşti la miezul nopţii. De multe ori, sunetul se aseamănă cu cel provocat de explozia unei bombe sau al unui clopot. Aceste sunete provoacă nelinişte şi adesea tulbură somnul. Nu s-au întâlnit foarte multe cazuri de genul acesta dar au fost diagnosticaţi cu acest sindrom pacienţi în vârstă de zece ani.
2. Paralizie în timpul somnului
Paralizia în timpul somnului se manifestă prin incapacitatea de aţi pune corpul în mişcare când încerci să adormi sau când te trezeşti. În timpul somnului, intervine atonia atunci când corpul se relaxează şi stă nemişcat. Totuşi, în ceea ce priveşte paralizia în timpul somnului, atonia poate surveni atunci când vă treziţi sau când adormiţi şi nu în timpul somnului. În unele cazuri, oamenii nu se pot mişca sau vorbi, dar sunt absolut conştienţi de ceea ce se întâmplă. Paralizia în timpul somnului poate dura câteva minute şi, în general dispare de la sine. Unii cred că această tulburare este ceva obişnuit, susţinând că peste 40% din populaţie a suferit de o astfel de tulburare.
1. Aritmie cardiacă
Sindromul aritmiei circadiene este una dintre cele mai rar-întâlnite tulburări cu care doctorii s-au confruntat vreodată. Noi, oamenii, avem un ritm circadian despre care se spune că se repetă la fiecare 24 de ore. Desigur, există variaţii de la om la om dar, de obicei, oamenii au un ritm circadian de 24-25 de ore. Totuşi, persoanele care suferă de această tulburare nu au un „ceas biologic” fix. Cu toate acestea, ritmul variază şi poate ajunge şi la 26 de ore sau chiar mai mult. Unii oameni au un ritm biologic şi de 72 de ore. Cei cu astfel de ritm stau treji 48 de ore iar cei cu un ritm de 26 de ore stau treji 16 ore. În general, cei care au astfel de tulburări dorm cu două ore mai mult decât normal. În general, cei orbi suferă de aritmie circadiană.
Atentie: Unele articole de pe acest site sunt preluate si au doar un caracter informativ. Orice decizie pe care o luati vizavi de sanatatea dumneavoastra trebuie facuta cu acordul unui medic specialist. n.e.
