09 septembrie 2011
Top 10, al celor mai ciudate filozofii
Desi multi cred ca filozofia aduce o “licenta inutila” sau ca este o “pierdere de vreme”, cu siguranta e o modalitate prin care sa iti rascolesti mintea de unul singur. Este ceva sa fi zapacit de catre cineva si un sentiment cu totul diferit sa fi zapacit de catre tine insuti. Cui nu-i place sa se auto-perplexeze la nesfarsit sau sa gandeasca atat de mult incat sa doara, literalmente? Poti sa ma numeri si pe mine.
Nu sunt nici filozof si nici licentiat in filozofie, dar pot sa spun ca pe vremea cand citeam lucrarile unora dintre cei mai faimosi filozofi, pana la unii dintre cei mai putin cunoscuti, sau atunci cand rasfioam carti la intamplare sau diferite website-uri, am descoperit din intamplare unele dintre cele mai ciudate teorii. Unele parca au un inteles, dar altele ma depasesc complet. Desigur, toate au sens daca te raportezi la societatea si modul de viata din perioada in care au fost scrise. Dupa cum spunea candva marele Cicero, “Nu exista o afirmatie atat de absurda incat un filozof sa nu o poata face.” Iata asadar, o lista de 10 filozofii care sunt pure ciudatenii.
10. Idealism
Teoria idealista spune ca nu exista convingeri de baza. In schimb, convingerile noastre exista intr-un sistem de perceptii interconectate. Cu aceasta teorie poti concluziona ca nici o parere nu este mai importanta decat urmatoare. Pana la urma, aceasta teorie este extrem de circulara. Daca o anumita convingere este adevarata pentru ca este coerenta sau pentru ca se potriveste cu altele, atunci ei cu ce se leaga? Din pacate, nu exista nici un raspuns. Intr-un final te vei bloca intr-o regresie infinita.
9. Ineism (Idei ineiste)
Ineismul sustine ca mintea este nascuta si ca este deja incarcata cu idei, precum si cunostinte. Acest punct de vedere a fost creat pentru a dezaproba ideai lui John Locke prin care mintea umana ar fi o “tabula rasa” (n.e. tabla stearsa), care ar fi ulterior umpluta pe perioada vietii prin experienta. Teoria sustine ca stim deja adevaruri matematice simple, precum 2+2=4 si adevaruri despre Dumnezeu. Dar daca teoria este adevarata, de ce oamenilor le este greu sa adune numere mai mari? (de exemplu 23892+73943) Apoi, daca avem aceste idei ineiste, de ce nu toata lumea crede in aceleasi adevaruri religioase? Si … cum putem stii daca am invatat ceva? Se poate oare doar sa ne fi amintit?
8. Animism
Copacul dorintei pe Calton Hill, Scotia, vazut in ajunul “Festivalului celtic Beltane” (Aprilie 30). Un copac al dorintei este o practica moderna, bazata pe animismul popoarelor pagane din Europa, precum celtii sau anglo-saxonii.
Animismu sustine ca atunci cand ne gandim la suflete si spirite, acestea doua nu numai ca exista in oameni si animale, dar exista, de asemenea, si in roci, plante, fulgere, munti si in alte obiecte. Multi sustin ca animismul este folosit doar in culturi in care religia si societatea nu au ca fundamente stiinta si matematica. Multi critici explica filozofia animismului ca fiind folosita doar pentru a raspunde la intrebari fara raspuns. Eu nu pot sa cred ca o piatra peste care alerg pe un drum nepavat are un suflet.
7. Atomismul logic
Popularizata de catre Bertrand Russell, teoria sustine ca lumea consta in “fapte” logice (adica “atomi”) ce nu pot fi sparte/divizate mai departe. De asemenea, sustine ca toate adevarurile sunt dependente dupa un strat de fapte atomice. Asadar, teoria afirma ca limbajul pune in oglinda realitatea. Aceasta este o filozofie pe care chiar nu o pricep. Intr-un final spune ca lumea este facuta din fapte care sunt extrem de simple si usor de inteles.
6. Deconstructionism
Cu numele dat de Jacques Derrida, teoria sustine ca nu exista o singura semnificatie atunci cand privesti un text, ci acesta are mai multe intelesuri diferite. De asemenea, teoria afirma ca atunci cand este dat un text literar, in cele din urma cititorul decide ce inteles sa-i confere, si nu textul insusi. Candva vedeam deconstructionismul ca ceva adevarat, dar intr-un fel, transforma literatura in ceva fara sens. Daca reduci si reduci intelesul a ceva atat de mult, poate sa ajunga intr-un final sa nu aiba nici un sens. Apoi daca intotdeauna putem sa gasim un inteles pentru ceva anume, cum poate cineva sa aiba neintelegeri? Poti, pur si simplu, sa spui nu; aceasta este interpretarea mea la ceea ce ai spus.
5. Fenomenalism
Fenomenalismul sustine ca obiectele fizice nu exista ca lucruri in ele insele, ci doar ca fenomene perceptuale; insemanand ca nu putem sa cunoastem realul, dincolo de ceea ce putem percepe si verifica. In ciuda faptului ca pare atat de clar, fenomenalismul are discutiile sale. Ce consideram “verificat”? Apoi cum ramane cu matematica? Matematica este cu siguranta reala si nu are nevoie de senzori de perceptie.
4. Egoism etic
Egoismul etic sustine ca agentii morali (persoane capabile sa actioneze si sa discearna in functie de bine sau rau) ar trebui sa faca ceea ce este in interes personal. In principiu, este necesar si suficient pentru ca o actiune sa fie corecta moral, daca este capabila sa maximizeze interesul unei anumite persoane. Aceasta inseamna ca actionam doar in anumite principii morale, pentru propriul interes si ca aceste actiuni sunt corecte. In esenta, teoria sustine ca a fura bani este corect, deoarece hraneste propriul interes si aduce o recompensa mai mare.
3. Absolutismul moral
Dupa mintea mea nimic nu este absolut, asadar absolutismul moral nu functioneaza pentru mine. Teoria afirma ca exista dreptati si greseli absolute, indiferent de contextul actiunii. Aceasta aduce in discutie inca una din popularele intrebari filozofice; este bine sa minti pentru un bine mai mare? Sa presupunem ca minti pentru a salva o viata. Este gresit moral, pentru ca minciuna este vazuta ca o greseala? Cine stie, e fara sfarsit. Apoi incepi sa te intrebi daca lucrurile morale chiar sunt reale. foto Michael Guerreiro
2. Monism neutru
Monismul neutru spune ca mentalul si fizicul nu sunt doua lucruri fundamental diferite. In schimb, aceasta teorie sustine ca mintea si corpul sunt facute din acelasi material, care nu este mental sau fizic. Singura problema pe care o vad la aceasta teorie este aceea de a fi in intregime mentala. Nu-i asa? Teoria presupune ca mintea este “reala” si are radacini solide in abilitatile mentale. Si … avem experiente dincolo de mintile noastre? Perceptia? Senzatia? Unde incap acestea? foto hyg-27
1. Solipsism
Caricatura din ToothpasteforDinner.com
Trebuie sa spun ca solipsismul este ceea ce m-a facut sa scriu aceasta lista. Dupa definitia din dictionar, solipsismul este o teorie ce sustine ca o persoana nu poate sa cunoasca nimic in afara de ceea ce el/ea traieste, si ca sinele este singurul lucru existent. Intr-o varianta comuna, a crede ca esti singurul lucru real, exprima esenta solipsismului. Gandeste-te la egocentrismul extrem. Cred ca o sa incep un club de solipsism.
