Descoperire: pe Pământ trăiesc 8,7 milioane de specii de animale şi plante, doar 1,2 milioane fiind cunoscute. Află când vor fi găsite celelalte

Biologi britanici, americani şi canadieni au pus la punct un model matematic prin care au reuşit să estimeze destul de riguros numărul speciilor de vietăţi de pe Terra şi perioada de timp în care se va reuşi descoperirea şi clasificarea speciilor încă necunoscute. Biologul britanic Simon Morley tine un diplopod care traieste pe fundul Oceanului Antarctic descoperit în 2009 / Foto: Alister Doyle / Reuters Citând publicaţia de specialitate PLoS Biology, BBC News informează că lumea vie este compusă din 8,7 de milioane de specii de animale, plante, ciuperci, alge şi protozoare (grupări de microorganisme unicelulare), fără a include bacteriile virusurile şi alte microorganisme. Doar 1,2 milioane de specii sunt cunoscute şi clasificate, în prezent, iar restul de 7,5 milioane urmează a fi descoperite abia în următorul mileniu! Cu doar câteva luni în urmă, fostul preşedinte al Royal Society (Academia britanică), Lord Robert May comenta cu frustrare: „Este o remarcabilă probă a narcisismului umanităţii faptul că ştim, cu maximă precizie, că în Biblioteca Congresului Statelor Unite se găsesc 22.194.656 de cărţi, dar nu putem afirma, nici măcar cu o marjă acceptabilă de eroare, cu câte specii de plante şi animale împărţim această lume”. Dar, acum, Sir Robert May are motive de încântare: după ani întregi de insuccese în a găsi un algoritm de determinare a numărului de specii pământene, cercetătorii universităţilor Cambridge (Marea Britanie), Dalhouise (Canada) şi Hawaii (SUA) au reuşit cu o metodă bazată pe o lucrare veche de peste 250 de ani. Este vorba de taxonomia speciilor, realizată în 1758 de biologul suedez Carl Linnaeus şi care este utilizată, cu unele modificări, şi în zilele noastre. Pe principiul unui „arbore al familiei”, taxonomia a încadrat speciile în genuri, genurile în familii, familiile în ordine, ordinele în clase, clasele în încrengături şi încrengăturile în regnuri. Speciile din acelaşi gen sunt cel mai înrudite între ele, iar cele din regnuri diferite (cum sunt cel animal şi cel vegetal) au cele mai puţine caracteristici comune. În mod evident, descoperirea unei specii noi este un eveniment relativ comun, în schimb descoperirea unei noi clase sau chiar încrengături este rarisimă. Metoda prin care s-a calculat numărul total al speciilor porneşte tocmai de la relaţiile temporale între aceste evenimente (între descoperirea unor specii, respectiv familii, ordine, clase, încrengături). Metoda a fost verificată cu succes prin compararea rezultatelor previzionate cu cele cunoscute din contabilizarea speciilor unor clase de animale considerate stabile din punct de vedere al speciilor clasificate vs specii ce urmează a fi descoperite (mamifere, peşti, păsări). Aceasta înseamnă că doar 14% dintre speciile terestre şi doar 9 procente dintre cele marine au fost identificate până în prezent. Specialiştii estimează că majoritatea speciilor nedescoperite sunt mici în dimensiuni şi vieţuiesc preponderent în regiuni încă inaccesibiloe, cum ar fi străfundurile oceanelor. Rata de descoperire şi clasificare a noilor specii este de circa 7.500 / an şi a rămas neschimbată de un secol încoace. Este însă de aşteptat o creştere a ritmicităţii catalogării speciilor urmare a aplicării pe scară largă a noilor tehnici ADN de determinare a secvenţelor genetice. Acest fapt ar putea reduce şi perioada de 1.000 de ani estimată pentru descoperirea tuturor „rubedeniilor” noastre pământene.