Templul Unirea Sfântă din Bucureşti

Templul Unirea Sfântă din Bucureşti este un lăcaş de cult evreiesc din oraşul Bucureşti, localizat pe Str. Mămulari nr. 3 din sectorul 3. Edificiul a fost construit în anul 1836 ca sinagogă a breslei croitorilor. Începând din anul 1978, în acest templu a fost amenajat Muzeul de istorie a evreilor din România "Şef rabin dr. Moses Rosen". Muzeul de Istorie al Comunităţii Evreieşti - Templul "Unirea Sfântă" a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din Bucureşti din anul 2004, având codul de clasificare B-II-m-A-19173 [1]. Templul Unirea Sfântă (Ahdut Kodesh) din Bucureşti a fost construit de către breasla croitorilor în anul 1836, fiind cunoscută şi sub denumirea de Sinagoga Mare a croitorilor. Clădirea a fost remodelată în anul 1910, după planurile arhitectului Iulius Grunfeld. În prezent, edificiul are o suprafaţă de 305 m², un parter şi două nivele, fiind un amestec de elemente maure, romanice şi bizantine la care se adaugă influenţa arhitecturii bizantine din Muntenia. Nava centrală este supraînălţată, iar zidurile sunt întărite de contraforţi. În ianuarie 1941, sinagoga a fost devastată de legionari, fiind apoi restaurată. Templul Unirea Sfântă din Bucureşti a supravieţuit atât celui de-al doilea război mondial, cât şi epocii lui Nicolae Ceauşescu, în care au fost demolate majoritatea sinagogilor din Bucureşti. La acest templu a slujit ca rabin dr. Meyer Abraham Halevy în perioadele 1935-1940 şi 1946-1963. La 15 ianuarie 1978, la iniţiativa Dr. Moses Rosen (1912-1994), rabin-şef al comunităţilor evreieşti din România şi preşedinte al federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, a fost amenajat în acest templu Muzeul de Istorie al Comunităţii Evreieşti din România. Primul director al Muzeului a fost publicistul Marius Mircu, autor a numeroase lucrări despre evreii din România. Denumirea muzeului are mai multe variante: Muzeul de Istorie al Comunităţilor Evreilor din România, Muzeul de Istorie a Comunitaţii Evreieşti Bucureşti etc. În lista sinagogilor din România publicată în lucrarea Seventy years of existence. Six hundred years of Jewish life in Romania. Forty years of partnership FEDROM – JOINT, editată de Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România în anul 2008, se preciza că Templul Unirea Sfântă din Bucureşti nu mai era în funcţiune. [2]