Fenicul

Feniculul sau molura (Foeniculum vulgare) este o specie de plantă perenă comestibilă din genul Foeniculum, familia Apiaceae (Umbelliferae), al cărei areal natural cuprinde regiunea mediteraneeană şi sud-vestul Asiei (de la est la vest din Maroc şi Portugalia până în Pakistan). Este o plantă erbacee cu tulpina dreaptă, cilindrică, fin striată longitudinal,înaltă până la doi metri şi ramificată începând de la bază. Frunzele, prevăzute la bază cu o teacă dezvoltată, sunt alungit-triunghiulare şi multipenat-partite. Florile sunt mici, galben-aurii, dispuse în umbele mari, terminale. Fructele mature sunt de culoare cenuşie sau brun-verzuie, au miros plăcut şi gust dulceag.Se aseamănă cu mărarul, cu care poate poleniza încrucişat, rezultând seminţe lipsite de aromă. Uleiul volatil determină acţiunea farmacologică : antispastică, sedativă, carminativă, expectorantă. Feniculul (Foeniculum vulgare) este folosit în tratarea unor numeroase afecţiuni datorită proprietăţilor acestuia de: antispastic, tonic nervos, dezinfectant. În medicina populară, feniculul era utilizat pentru vindecarea constipaţiei, balonărilor, calmarea colicilor. Există câteva preparate pe bază de fenicul apreciate ca excelente remedii naturale: ceaiul de fenicul, necesar în vindecarea bronşitei, laringitei, amigdalitei, faringitei, oboselii fizice şi psihice. Pulberea preparată din seminţe de fenicul ajută la tratarea celulitei, depresiilor, amenoreei, digestiei lente, durerilor de cap. Vinul preparat din fructele de fenicul reprezintă un excelent remediu natural. Fructele de fenicul au proprietatea de a calma şi alina durerile de orice natură. Acestea se pot utiliza sub forma de diverse preparate.