Creierul

Creierul sau encefalul (lat. cerebrum, grec. Ενκέφαλον, encephalon) reprezintă parteasistemului nervos central aflată în interiorul craniului. El controlează numeroase funcții ale organismului ca bătăile inimii, mersul și alergarea, generarea de gânduri și emoții. Creierul laanimalele vertebrate este protejat de cutia craniană care este căptușit cu o membrană (meninge). Creierul funcționează ca un sistem centralizat complex la un nivel superior ce coordonează comportarea organismului în funcție de informațiile primite. De fapt nu toate informațiile de la nervii periferici ajung până la scoarța cerebrală, , ci sunt prin împletiturile de nervilor (plexuri) reținute la unii centri nervoși externi ca măduva spinării sau bulbul rahidian, deci la unele informații reacționăm inconștient prin reflexe. La animalele cu un sistem nervos superior ca și la om există acest sistem nervos autonom ce funcționează independent de sistemul nervos central (din creier). Acest sistem nervos autonom coordonează mai rapid, ușurează activitatea cerebrală, care ar fi supraîncărcat de informații, putând ajunge la blocarea activității cerebrale (inhibiția corticală), astfel de reflexe a sistemului nervos vegetativ se pot aminti: respirația, activitatea cardiacă, digestia, excreția, setea, ca și reproducția (înmulțirea speciei). Funcțiunea creierului se realizează printr-o rețea densă de neuroni, această activitate a creierului se măsoară prin EEG (electro-encefalo-gramă), ce stabilesc intensitatea biocurenților produși la acest nivel. Diferențierea structurală și funcțională a celulelor nervoase cu diferite ierarhii pe scara evoluției speciilor, ce se manifestă prin apariția inteligenteiși a capacității de a învăța prin proprietățile plastice neuronale.