Join US!

20 mai 2011

Scorpionul

Scorpionii sunt animale nevertebrate din clasa Arachnida, încrengătura Arthropoda. Ei au un aspect înşelător de răcuşor. Se deosebesc uşor de alte arahnide după pedipalpii în formă de cleşte şi metasoma (coada) ce se termină cu telson. Ca şi toate arahnidele, ei au opt picioare, corpul este segmentata. În telson sunt localizate glandele veninoase. Canalele acestor glande se deschid în exterior printr-un ac. Deşi, scorpionii au o reputaţie înfricoşătoare, doar 25 de specii au venin capabil să ucidă un om. Ei se întâlnesc în special în zonele tropicale şi subtropicale. În regiunile temperate ei se întâlnesc foarte rar. În prezent ordinul cuprinde peste 1 400 de specii, care au dimensiunea corpului între 9 mm (Typhlochactas mitchelli) şi 21 cm (Pandinus imperator şi Hadogenes troglodytes).
Morfologia
Corpul scorpionilor este divizat în câteva regiuni numite tagme. Anterior se află prosoma (cefalotorace), iar posterior – opistosoma (abdomen). Opistosoma este împărţită în continuare în mezosomă (preabdomen) şi metasomă (postabdomen)[2]. Metasoma, numită uneori şi coadă, este îngustată şi se termină cu un telson. Prosoma poartă 6 perechi de apendice (membre), pe când la opistosomă pot fi menţionaţi doar pieptenii. Segmentele corpului sunt acoperite cu sclerite – plăci ale cuticulei. Plăcile dorsale a corpului se numesc tergite, cele ventrale sternite. Tergitele se acordă cu sternite prin pleurite membranoase laterale. Ele sunt moi în comparaţie cu sclerite chitinizate. Cuticula este foarte dură, fiind împregnată cu fier şi zinc. Această oferă o protecţie împotriva duşmanilor şi costituie un strat hidrodermic (lipoproteic), protejând animalul de deshidratare. Cuticula este secretată de glandele epidermice şi periodic scorpionul năpârleşte. Prosoma reprezintă 6 segmente dorsale contopite formând carapacea nesegmentată şi puternic scleritizată. Ea poartă 2 ochi mediani şi 5 laterali, câte o pereche de pedipalpi şi chelicere, şi 4 membre locomotoare care se termin cu gheare. Poziţia ochilor depinde de structura solului în care locuisc[3]. Tot pe prosomă se află şi orificiul bucal. El este înconjurat de articolele bazale ale primelor membre, care formează cavitatea preorală, numită şi atriu bucal. Această cavitate participă la fărâmiţarea hranei. Prima pereche apendice sunt chelicerele. Ele sunt, relativ, scurte se află preoral şi se termin cu o chelă. Chela este alcătuită din 2 articole unite care formează cleşte. Chelicerele sunt utilizate la apucarea şi fărâmiţarea prăzii. Pedipalpii reprezintă membre prehensile alcătuite din 6 articole: coxa, trohanter, femur, patela, tibie, şi tars. Ultimul articole, de asemenea, este în formă de cleşte. Suprafaţa lor este acoperită cu trihobotrii, receptori tactili. Pedipalpii sunt folosiţi la prinderea prăzii şi la luptele cu duşmanii. Următoarele 4 apendice reprezintă membre locomotoare (picioare). Ele sunt alcătuite din 7 articole, plus bazitars. Picioarele sunt nescleritizate. Articolul tarsal se termină cu o pereche gheare. Mezosoma este largă, turtită dorso-ventral, alcătuită din 7 segmente (somite). Primul segment prezintă un opercul genital, sub care se deschide orificiul genital. Operculele femelelor sunt duble, pe când la masculi fuzionate. Pe al doilea se găsesc două structuri numite pieptene, bogate în terminaţii nervoase cu rol de receptori senzitivi, fiind implicaţi şi în împerechere. Astfel, peieptenii îndeplinesc funcţiile chemo- şi mecanoreceptoare. Pe celelalte 4 segmente mezosomale se află câte o pereche de stigme pulmonare. Stigmele pot fi în formă de fante, circulare, eliptice sau ovale. Dorsal şi ventral, mezosoma este acoperită cu tergite şi, respectiv, sclerite chitinzate care se acordă cu o membrană pleurală laterală. Membrana pleurală este flexibilă şi nesclerificată. Metasoma (“coada”) este îngustă şi formată din 5 segmente, terminându-se cu telson. În interiorul telsonului sunt situate glandele veninoase. Tergitele şi sternitele sunt contopite formând un unel. Apendicele şi membrana pleurală lipsesc. Telsonul se termină cu un ac în care se deschid canalele glandelor veninoase. Aparatul veninos este folosit pentru omorârea prăzii şi pentru apărarea de duşmani. Scorpionul apucă prada cu pedipalpii şi o înţeapă, introducându-i veninul. Ventral, între segmentul 5 şi telson se deschide orificiul anal.