Cotofana

Coţofana (Pica pica) este o specie de păsări din familia Corvidae. Este răspândită în Eurasia, Africa de Nord şi America de Nord. Locul unde poate fi întâlnită cel mai frecvent este Europa. Din cauza penajului său caracteristic, alb cu negru, este uşor recunoscută chiar de cei care nu sunt foarte buni cunoscători de păsări. În mitologia germană, coţofana era solul zeilor, sau era considerată zeiţa morţii „Hel”, iar în alte culturi europene fiind considerată pasărea care este solul ce aduce nenoroc. Din cauza faptului că fură mai ales lucrurile care lucesc era temută, fiind considerată în evul mediu pasărea vrăjitoarelor sau a celor certaţi cu legea. În Asia, în contrast cu Europa, era considerată aducătoare de noroc şi amerindienii o considerau un duh, prieten al oamenilor.
Descriere
Culorile de bază ale penajului sunt alb cu negru, dar predomină culoarea neagră albăstruie cu luciu metalic, fiind albe numai o parte a aripilor, flancurilor şi abdomenului. Nu există un dimorfism sexual, masculii neputând fi distinşi de femele, dar ei sunt cu câteva sute de grame mai grei decât femelele. Coţofana poate atinge o lungime a corpului de 51 cm şi o lăţime cu aripile deschise de 90 cm. Pasărea face parte din categoria bunelor zburătoare, zburând în formă de bolte, dar pe sol se deplasează mai mult prin sărituri. Glasul pătrunzător al coţofanei nu se poate confunda, prin el pasărea dând alarma, ameninţând rivalii sau atrăgând femela în timpul perioadei de împerechere.
Răspândire
Coţofana se poate întâlni în regiunile de şes, ca şi în zonele de munte până la altitudini de 2.500 m. Subspeciile P. p. asirensis , P. p. bottanensis, P. p. hemileucoptera fac exepţie de la această regulă, astfel P. p. bottanensis poate trăii la altitudinea de 4.000 m deasupra n.m. ajungând în căutare de hrană până la înălţimi de 5500 m. Păsările din această specie pot trăi în locuri diferite, de exemplu păşuni, tufişuri, pâlcuri de copaci sau la liziera pădurilor. De asemenea preferă apropierea apelor; pot trăi şi în regiuni de smârcuri sau în stufăriş, mai rar în păduri. Preferă locurile deschise luminoase, ca parcuri, grădini sau terenuri agricole.
Hrănire
Coţofana se hrăneşte şi cu cu hrană vegetală, dar mai ales animală, hrana constând din insecte, larve, viermi, păianjeni, melci, ectoparaziţii de pe vaci şi oi. Pasărea consumă cadavre de vertebrate, mamifere mici, şoareci, amfibii, şopârle, şi pui de pasăre sau fură ouăle din cuiburi. Hrana vegetală este compusă din fructe, seminţe sau ciuperci. Mai ales toamna depozitează hrana în locuri ascunse, de obicei în pământ.