Brasov - Junii Brasoveni

În fiecare an, în Şcheii Braşovului, în prima duminică de după Paşti - a Tomii - atât braşovenii cât şi turiştii asistă la un spectacol cu elemente de mit, rit, ceremonial şi magie. Este vorba despre defilarea junilor şi manifestarea obiceiurilor pe care aceştia le-au moştenit din timpuri străvechi. „Junii trebuie priviţi ca un rest de epocă păgână, o străveche serbare de primăvară, care serbează reînvierea naturii, învingerea soarelui asupra asprimii şi gerului iernii, începutul vieţii noi... iar serbarea trebuie considerată ca un cult religios precreştin, confirmată şi de împrejurarea că ea se petrece tot timpul pe dealuri, fiind un obicei cunoscut încă de la daci” (Julius Teutsch, cronicar sas). Junii din Şchei şi cei din Braşovul Vechi împart tradiţii comune şi au fost uniţi spaţial, înainte de venirea saşilor, care treptat i-au despărţit cu Cetatea. Abia după 1918 li s-a permis revenirea în Şchei a braşovechenilor. Există şapte grupuri de juni, după cum urmează: Junii Tineri, Junii Curcani, Junii Bătrâni, Junii Dorobanţi, Junii Albiori, Junii Roşiori şi Junii Braşovecheni. Vasile Oltean in cartea Junii din Şcheii Braşovului - Monografie Istorica - mentioneaza ca: "George Bariţiu, fără a semna articolul, în primul periodic braşovean, la 26 martie 1839 prezintă obiceiul junilor, asemuindu-l căluşarilor, afirmaţii care sunt actuale" si "Ocupându-se de buna desfăşurare a acestui obicei, protopopul braşovean Vasile Voina susţine în faţa studenţilor teologi din Sibiu o conferinţă, publicată apoi în puţin cunoscuta revistă a acestora (scrisă de mână), păstrată în arhiva Mitropoliei considerentelor privind originea dacică a aşezării de la Pietrele lui Solomon, profesorul braşovean se ocupă de etnogeneza junilor, găsindu-le origini îndepărtate şi provenienţă geto-dacică, romană şi nu slav-bulgară"