Pasarea Kiwi

Kiwi (Apteryx australis) este o pasăre acarinată din Noua Zeelandă, pe cale de dispariţie, înaltă de 30 cm, cu aripile atrofiate, lipsită de claviculă, care se hrăneşte cu larve de insecte şi duce o viaţă nocturnă.[1] Unul din punctele de atracţie a oraşului neozeelandez Rotorua este o casă kiwi, unde vizitatorii au ocazia să admire pasărea naţională şi simbolul Noii Zeelande. Fiind păsări de noapte, păsările kiwi nu pot fi întâlnite la fiecare pas. Acestea sunt creaturi stranii. O pasăre kiwi nu este capabilă să zboare, purtând doar o pereche de aripi rudimentare şi nu are coadă. Este singura pasăre care se ghidează în vânătorile sale după miros. La capătul ciocului prelung este prevăzută cu nări, pe care şi le lipeşte de pământul umed pentru a adulmeca râmele, larvele, insectele sau rădăcinile. De mărimea puilor de găină, păsările kiwi sunt aproape oarbe. Ele trăiesc în vizuini săpate în pământul umed îşi depun ouăle de dimensiuni uriaşe câte unul sau două pe an, cântărind până la 450 grame, ceea ce reprezintă aproximativ 25% din greutatea femelei. Raportate la proporţiile păsării, ouăle sunt cele mai mari ouă ale vreuneia dintre specii. Bărbătuşul incubează ouăle, în timp ce adoarme în vizuină, pentru ca după aproape 3 luni puişorii să spargă coaja şi să iasă acoperiţi cu pene. Localnicii maori considerau toate speciile de păsări sacre, ca odraslele zeului pădurilor, păsările kiwi fiind sacre. Numai căpeteniilor le era permis să mănânce carnea de kiwi, iar pieile cu pene erau purtate de mai marii tribului ca pelerine. Kiwi este înrudită cu mult mai marea pasăre moa, deasemenea incapabilă să zboare, şi dispărută în secolul XVIII. O anumită specie de moa măsura 3,7 metri şi era cea mai mare pasăre văzută vreodată.