Teatrul de Operă şi Operetă Elena Theodorini

Teatrul de Operă şi Operetă "Elena Teodorini" Craiova este o instituţie publică de cultură finanţată de Ministerul Culturii şi Cultelor. Este situat în centrul oraşului, Str. Mihai Viteazul nr. 7, în aceeaşi clădire a Colegiului Naţional "Carol I".Teatrul muzical craiovean, iniţial "teatrul de improvizaţii", un fel de Commedia dell'Arte, a pătruns în Craiova datorită relaţiilor oraşului (mai ales comerciale) cu Viena, Trieste, Ragusa, Veneţia, Ţarigrad, Petersburg, Lipsca şi Breslau. O descriere făcută Craiovei in Almanahul Statului din "Printipatul a toată Ţara Românească" (Buda, 1837) consideră Craiova "a doua capitală după Bucureşti" datorită instituţiilor sale de cultură.In 1830, o trupă germana reprezintă la Craiova o comedie (cu cântec) de Kotzebue, iar societatea germană teatrală prezinta aici Puritanii - mare dramă in trei acte de Romani, muzica de Vincenzo Bellini. Fondarea teatrului craiovean în 1850 (după alţi cercetători in 1848), materializată de Costache Caragiale şi Costache Mihăileanu (sprijiniţi de intelectuali olteni melomani, precum Gheorghe Chiţu şi Pera Opran), au stimulat difuzarea către public a genurilor muzicale ale vodevilului, operei şi operetei. În repertoriul primei stagiuni apar vodevilurile: "Muza de la Burdujeni", "Carantina", "Nuntă ţiganească", "Rudele nevestei mele", "Logofătul satului", "Un amor romantic", s.a. Vodevilul a fost mijlocul cel mai eficace de stimulare a interesului pentru spectacolul cu muzică, pentru operă şi operetă mai târziu Se creează o orchestră proprie şi se solicită prezenţa unor mari dirijori şi compozitori ai vremii : Al. Flechtenmacher (prezent in Craiova intre anii 1853-1858), Ion Andrei Wachmann (1858-1860), Eduard Wachmann (1853-1857), Carl Theodor Wagner (1859-1868). Alexandru Flechtenmacher reprezintă prioritar muzica sa proprie, printre care: opera vrajitorie - "Baba Hârca", melodramă naţională cu canâtece "Cetatea Neamţului", operetele "Crai Nou" şi "Sacagiu", vodevilurile "Fermecătoriţa" (după George Sand), "Cimpoiul dracului" şi "Banii, gloria şi amorul", drama cu muzică "Zavera lui Tudor", opera în trei acte "Fata de la Cozia", spectacolele cu muzică "Banul Mărăcine" şi "Iancu Jianu, căpitan de haiduci", feeria muzicală "Fata aerului" (scrisă în colaborare cu Eduard Wachmann).