Palatul Mitropolitan din Iaşi

Palatul Mitropolitan din Iaşi este o clădire istorică din municipiul Iaşi, construită la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi refăcută în perioada 1902-1905, în care se află reşedinţa mitropoliţilor Moldovei şi Bucovinei. Edificiul este situat în centrul oraşului Iaşi, la sud-vest de Catedrala Mitropolitană, pe Şos. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 16. Palatul Mitropolitan din Iaşi a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din judeţul Iaşi din anul 2004, ca parte a Ansamblului Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, având codul de clasificare IS-II-m-A-04069.03. [1] Pe această listă sunt trecuţi anii 1902-1907 ca perioadă de datare a construcţiei.La solicitarea turcilor care-l aduseseră pe tron în a doua sa domnie, domnitorul Alexandru Lăpuşneanu (1552-1561, 1564-1568) a mutat capitala Principatului Moldovei de la Suceava, oraş fortificat şi situat în nordul Moldovei, la Iaşi, localitate lipsită de fortificaţii. Cu toate acestea, scaunul mitropolitan a rămas încă un veac în vechea capitală. Viitorii mitropoliţi au condus treburile administrative ale Mitropoliei fie din noua capitală, fie din Suceava. [2] Ori de câte ori veneau la Iaşi, mitropoliţii Moldovei locuiau într-o casă aflată lângă Biserica Albă (biserică aflată chiar pe locul unde este astăzi Catedrala Mitropolitană şi care a fost demolată la sfârşitul secolului al XVII-lea). În secolul al XVII-lea unii ierarhi preferau să locuiască la mănăstirile ieşene (Cetăţuia, Sf. Nicolae Domnesc, Golia), dar reşedinţa principală rămânea casa de la Biserica Albă. [3] Printr-un hrisov din 29 martie 1677, domnitorul Antonie Ruset (1675-1678) a hotărât mutarea reşedinţei Mitropoliei Moldovei de la Suceava la Iaşi, întrucât, potrivit practicii bizantine, scaunul mitropolitan sau patriarhal trebuie să fie în aceeaşi localitate cu administraţia domnească. Domnitorul a construit chilii încăpătoare în jurul Bisericii Sf. Nicolae Domnesc din Iaşi, în care s-a mutat mitropolitul Dosoftei Bărilă (1671-1674, 1675-1686), unul dintre cei mai mari cărturari români ai vremii. [4] Încă din timpul ultimei domnii a lui domniei lui Gheorghe Duca (1665-1666; 1668-1672; 1678-1683), Doamna Anastasia a dispus dărâmarea Bisericii Albe, care era grav avariată, şi a construit Biserica Stratenia ("Întâmpinarea Domnului") care a îndeplinit funcţia de catedrală mitropolitană. În jurul anului 1693, ea a construit şi case domneşti la Mitropolie. Aici au fost găzduiţi în 1711 ţarul Petru cel Mare al Rusiei şi domnitorul Dimitrie Cantemir al Moldovei. [3] Mitropolitul Iacov Putneanul (1750-1760) a construit în curtea Bisericii Stratenia o reşedinţă mitropolitană. În această casă a locuit în vara anului 1785 domnitorul Alexandru Mavrocordat al II-lea (1785-1786), după ce au ars curţile domneşti. Atunci, mitropolitul Leon Gheucă (1786-1788) s-a mutat temporar la Mănăstirea Golia. [5]