Palatul Cotroceni

Palatul Cotroceni este sediul Preşedinţiei României. Se află în municipiul Bucureşti, pe Bulevardul Geniului nr. 1. În ansamblu este situat şi Muzeul Naţional Cotroceni.În anul 1679 domnul Şerban Cantacuzino a ridicat pe dealul Cotrocenilor o mănăstire. Biserica şi anexele mănăstireşti au fost ridicate în decurs de doi ani. Opera lui Şerban Cantacuzino a fost continuată de Constantin Brâncoveanu, care a poposit adeseori la mănăstire. În 1862 Alexandru Ioan Cuza a hotărât să utilizeze Mănăstirea Cotroceni ca reşedinţă domnească de vară. Palatul Cotroceni la 1900 La inceputul domniei Principele Carol I al României primeşte ca reşedinţă de vară vechile case domneşti de la Cotroceni. Carol I hotărăşte să construiască în incinta mănăstirii un palat, în folosinţa moştenitorilor coroanei, care să-i servească drept reşedinţă oficială în Bucureşti. Planurile edificiului au fost realizate de arhitectul Paul Gottereau în stil clasic veneţian. În mai 1883 se deschide Guvernului un credit de 1 700 000 de lei pentru dărâmarea vechilor case domneşti şi construirea palatului de la Cotroceni. Construcţia a început în anul 1888. Mai târziu, arhitectul român Grigore Cerchez a reconceput aripa nordică în stil naţional romantic, adăugând o sală mare, cu o terasă deasupra şi două foişoare cu coloane, dintre care unul era replica faimosului foişor de la mânăstirea Hurez.[1] Principesa Maria şi principele Ferdinand s-au mutat la Cotroceni în martie 1896. Între anii 1949 - 1976 Palatul Cotroceni a devenit Palatul Pionierilor.[2] Avariat în timpul cutremurului din 1977, lucrările de restaurare au durat aproximativ 10 ani, fiind coordonate de arhitectul Nicolae Vlădescu.[2] În anul 1984, la ordinul preşedintelui Nicolae Ceauşescu a fost demolată biserica mănăstirii, ridicată de Şerban Cantacuzino.[2] Palatul Cotroceni a devenit după Revoluţia română din 1989 reşedinţa oficială a Preşedintelui României.