Memorialul Renaşterii

Memorialul Renaşterii pe numele său complet Memorialul renaşterii – Glorie Eternă Eroilor şi Revoluţiei Române din Decembrie 1989 este un ansamblu monumental situat în Piaţa Palatului din Bucureşti, ridicat în memoria victimelor Revoluţiei române din 1989. Autorul lucrării este Alexandru Ghilduş. Ansamblul memorial are 25 de metri şi a costat 50 de miliarde de lei. [1] În timpul polemicilor născute pe marginea construcţiei, amplasării sau a aspectului monumentului, ansamblul a primit mai multe porecle folosite de locuitorii bucureştiului sau de mass-media, în discuţiile despre memorial. Dintre aceste porecle pot fi amintite: „Ţeapa” din Piaţa Revoluţiei, Cartoful pe Băţ[2], Ţepuşă cu cartof,[3] „Vector cu coroniţă”, “cartof tras în ţeapăa”, „ghilduşa piramidă”, „circumcizia ratată”, „monumentul cu penetrare”, „un creier pe băţ”, „măslina-n scobitoare”, „nuca-n ţeapă”, “fleica-n frigăruie”, “cartoful revoluţiei”, “ţeava şi testiculul”, “ţeapa de 56 de miliarde”, “kitsch cu patalama”. [4]În anul 2004 în ultimul an al mandatului ministrului Răzvan Theodorescu, aflat la cârma Ministerului Culturii a fost organizat un concurs pentru ridicarea unui monument în cinstea eroilor revoluţiei. La acest concurs au participat 15 proiecte. Juriul, care a analizat aceste proiecte şi l-a ales pe cel câştigător, a fost format din plasticienii Ion Marchiş şi Bogdan Bârleanu, un reprezentant al Secretariatului de Stat pentru Revoluţionari Ovidiu Popescu, arhitectul Gheorghe Bălăşoiu şi reprezentantul Ministerului Culturii şi Cultelor Ştefan Damian. Pe 16 martie 2004 juriul alege din cele 15 proiecte, proiectul lui Alexandru Ghilduş. În data de 2 august 2004 contractul de 56 de miliarde a fost încheiat, iar în 15 decembrie 2004, preşedintele Ion Iliescu şi Traian Băsescu au pus piatra de temelie a monumentului. Monumentul a fost inaugurat la 1 august 2005.